Socialiştii, simpatizanţii formaţiunii "Partidul Nostru" şi ai Platformei DA, în spatele căreia ar sta oligarhul Victor Ţopa, şi-au arătat nemulţumirea, în această săptămână, faţă de desemnarea noului candidat pentru funcţia de premier.

Miercuri manifestaţiile din centrul Capitalei au degenerat în violenţe, iar Parlamentul a fost luat sub asediu. În consecinţă, mai multe persoane au fost rănite, iar daunele au fost de zeci de mii de euro. 

Şedinţa legislativului, unde urma să fie învestit noul Guvern, a început miercuri la ora 16:00.

Cu o oră înainte în faţa Parlamentului au început să se adune mii de susţinători ai Partidului Socialiştilor, formaţiunii "Partidul Nostru" şi Platformei "DA".

Când a început şedinţa Parlamentului în faţa protestatarilor a ieşit liderul Platformei DA şi a îndemnat ca Parlamentul să fie încercuit.

Ulterior, protestul a degenerat în violenţe.  Manifestanţii s-au deplasat în spatele clădirii şi au încercat să treacă de cordonul poliţiei acolo pe unde deputaţii şi jurnaliştii intră în Parlament.

Protestatarii cu forţa trăgeau din cordon câte un poliţist. Într-un moment, Andrei Năstase a încercat să tempereze spiritele.  Încercarea n-a dat rezultate şi mulţimea a devenit necontrolabilă.

Într-un final, manifestanţii au reuşit să se apropie de una din intrări. Uşa era închisă. Protestatarii au folosit răngi ca s-o spargă. Tacticile au dat rezultate şi manifestanţii cu strigăte au dat buzna în Parlament.  

La ora 20:30 forţele de ordine au primit întăriri şi Poliţia a decis să pună capăt dezmăţului. Manifestanţii au început să fie alungaţi din clădire. Dar şi din preajma edificiului.

În aproximativ jumătate de oră forţele de ordine au luat situaţia sub control. În tot acest timp, zeci de jurnalişti au stat blocaţi în sediul Parlamenului.

Manifestaţiile au continuat însă până după după miezul nopţii. Iar mai puţin de 10 protestatari au rămas în preajma Parlamentului toată noaptea. Aceştia au aprins focul din stâlpii de lemn ai gardului dărâmat ca să se încălzească.

Potrivit informaţiilor oficiale, 27 de persoane au fost rănite în timpul protestelor de miercuri, 15 dintre care au fost transportate la Spitalul de Urgenţă. 12 angajaţi ai Ministerului de Interne au fost internaţi la Spitalul Militar. În timpul protestelor, unul dintre poliţişti era la un pas de a se sufoca.

Poliţiştii răniţi au fost vizitaţi la spital de noul Ministru de Interne, Alexandru Jizdan.

Reprezentanţii sindicatelor poliţiştilor consideră că angajaţii MAI nu au intervenit în forţă pentru a nu-i provoca pe protestatari.

"Mai bine dai scutul decât să-l agresez fizic. Poliţia nu şi-a permis ceea ce îi permite legea - forţa fizică, mijloacele speciale", a spus preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Moldova, Mihail Lașcu. 

Printre persoanele rănite de protestatari se numără şi liderul PL, Mihai Ghimpu, care a fost atacat în timp ce ieşea din sediul legislativului.

Şi ministrul Educaţiei, Corina Fusu, şi cel al Culturii, Monica Babuc, au declarat presei că au fost atacate de manifestanţi în timp ce părăseau clădirea Parlamentului.

Pagubele provocate de protestatari au ajuns la zeci de mii de euro.  Pe lângă uşa distrusă, protestatarii au deteriorat tencuiala de pe pereţi şi mobilierul, dar şi un detector de metale şi un scaner în valoare de 40.000 de euro.

Procuratura Generală investighează penal protestele violente din centrul Capitalei, sub aspectul comiterii infracţiunii dezordinilor în masă. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, organizatorii şi participanţii riscă până la opt ani de închisoare.

În data de 21 ianuarie protestatarii au organizat manifestaţii şi în faţa sediului "Moldtelecom" şi la Curtea Constituţională. În marş, mulţimea s-a îndreptat apoi spre Reşedinţa de Stat, unde liderii protestatarilor au avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Vineri, 22 ianuarie, susţinătorii Platformei "DA", ai socialiştilor şi cei ai formaţiunii "Partidul Nostru" s-au adunat în faţa Parlamentului. Protestatarilor li s-a alăturat şi fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu.

Prima destinaţie a protestatarilor a fost Moldova 1. Acolo aceştia au forţat conducerea postului naţional de televiziune să întrerupă emisia. De la Moldova 1, protestatarii au mers la Penitenciarul nr. 13, unde au cerut eliberarea grupului Petrenco.

Ca şi în zilele precedente, din cauza ambuteiajelor, conducătorii auto şi pietonii au fost nevoiţi să aştepte ore în şir ca să ajungă la destinaţie.

Între timp un telespectator a trimis pe adresa redacţiei Publika TV imagini video cu un bărbat care ar primi bani pentru a ieşi la manifestaţii.

Iată cum a comentat acest caz Renato Usatîi.

"Dacă vin oamenii organizaţi într-un autobus sau într-o rutieră, dacă în autobus sunt 50 de oameni clar lucru că eu le spun la băieţi în teritoriu, le spun dacă n-aveţi voi, vă dau eu nişte bani să procuraţi nişte plăcinte, apă plată, nişte ceai", a spus liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Vineri, protestele s-au încheiat cu un pichet în faţa Ministerului Justiţiei şi un miting în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

PUBLIKA.MD amintește că de-a lungul anilor, în centrul Chişinăului au izbucnit mai multe proteste, iar unele au degenerat în violenţe. Revolta cu cele mai grave urmări a fost, fără îndoială, cea din 7 aprilie 2009. Atunci, manifestanţii au fost scăpaţi de sub controlul organizatorilor. În rezultat, zeci de tineri au fost răniţi, iar un protestatar a fost ucis în bătaie. 

Totul a început în seara zilei de 6 aprilie 2009, când mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. A doua zi, protestele au degenerat în violenţe. Câţiva dintre tineri au aruncat cu pietre şi ouă spre Preşedinţie. Ulterior, au atacat maşina pompierilor, care şi-a îndreptat tunurile cu apă spre ei.

Manifestanţii au vandalizat clădirile Preşedinţiei şi Palamentului, după ce au forţat cordoanele poliţiştilor.

Când numărul protestatarilor din centrul oraşului a ajuns la aproximativ 30.000, scutierii nu au mai făcut faţă şi s-au retras. Poliţiştii au revenit în forţă în scurt timp şi s-au încăierat cu manifestanţii, acţiunile cărora păreau lipsite de orice raţiune. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene şi au apărut zvonuri despre victime.

Potrivit datelor oficiale, peste 460 de oameni au avut de suferit în urma evenimentelor din acele zile.

Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor. Au existat zvonuri şi despre alţi tineri care şi-ar fi pierdut viaţa în violenţe, dar ancheta nu a confirmat legătura cu evenimentele din 7 aprilie.

Procuratura Generală i-a acuzat de cele întâmplate pe fostul ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, dar şi fostul comisar general al Capitalei, Vladimir Botnari. Cei doi au fost judecaţi pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave.

De asemenea, au fost condamnate 15 persoane şi au fost intentate 160 de dosare penale. Pentru dezordini în masă şi jafuri au fost iniţiate alte 102 cazuri penale. Judecătorii au pronunţat 18 sentinţe, iar opt oameni au fost condamnaţi. Pentru tortură şi exces de putere au fost intentate 58 de dosare în privinţa poliţiştilor.

Reparaţia clădirii Parlamentului a costat bugetul statului peste 300 de milioane de lei, iar în sediul preşedinţiei lucrările au fost suspendate.