Sfântul Cuvios David, pomenit în calendarul creștin ortodox la 26 iunie, s-a născut în Tesalonic.

"El de mic a defăimat toată odihna trupească, lepădându-se de lume și de cele din lume. A părăsit prietenii și rudeniile, cinstea și slava cea vremelnică, banii, averile și orice altă norocire vremelnică, dar încă și sufletul său, după porunca Evangheliei, și a urmat Stăpânului, luând crucea din tinerețe, fiindcă inima lui se rănise cu totul de dumnezeiasca dragoste". (Viețile Sfinților)

Deci, a ales viața monahală, intrând în mănăstirea Sfinților Mucenici Teodor și Mercurie.

Citind viețile sfinților, a dorit să le urmeze în nevoință, drept care a viețuit trei ani de zile într-un migdal, fără nici un acoperiș, suportând atât arșița cât și frigul. După cei trei ani, ucenici i-au construit o chilie în care primea pe cei ce aveau nevoie de ajutor, de sfat și vindecare, căci dobândise darul facerii de minuni, scrie realitatea.net.

Sfântul Cuvios David, mergând la împăratul Iustinian (527-565) cu o cerere din partea cetățenilor Tesalonicului, l-a tămâiat pe acesta și pe toată suita lui ținând cărbunii aprinși în palmă, fără să fie cumva afectat.