Scandal la ședința CEC. Grupul de inițiativă a lui Alexandr Kalinin nu a fost înregistrat
Unui pretendent la funcția de președinte i-a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă din motiv că nu cunoaște limba română. Este vorba despre independentul Alexandr Kalinin, care a refuzat repetat să vorbească în română, la rugămintea membrilor Comisiei Electorale Centrale. Decizia a fost adoptată de CEC într-o ședință care s-a lăsat cu scandal.
Demersul lui Alexandr Kalinin a fost examinat iniţial duminică, dar ședința a fost amânată pentru luni. Atunci, Kalinin, liderul Partidului Regiunilor, a refuzat să citească propria declarație depusă la CEC şi scrisă, de altfel, în română. Aşa că el urma să prezinte dovezi că posedă limba română.
"Vă rugăm să ne informați ce probe urmează să prezentați comisie."
"Îmi încălcați drepturile constituționale. Încălcați drepturile a sute de cetățeni. Eu am îndeplinit declarația și toate cerințele care au fost către toți candidații. Nicio explicație, niciun detaliu, domnule Lebedinschi, vă rog să nu vorbiți, eu nu o să scriu."
Președintele CEC, Dorin Cimil, a cerut intervenția poliției:
" - Ori vă opriți... - Sunt gata să ies, nu am întrebări. - Dumneavoastră încălcați regulamentul. Nu aveți dreptul la tribună politică. Aveți obligația să răspundeți la întrebările noastre."
Într-un final, spiritele s-au calmat. El a prezentat diploma de studii drept probă că știe limba română. Totuși, acest detaliu nu i-a convins pe membrii CEC.
Proiectul privind înregistrarea grupului de inițiativă a fost susținut doar de Dorin Cimil și Andrei Volentir, iar alți cinci membri s-au abținut de la vot.
Kalinin a calificat decizia CEC drept un show și a declarat că o va contesta la Curtea de Apel. El a depus actele pentru prima dată acum o săptămână din partea Partidului Regiunilor, dar a fost refuzat şi atunci.
Potrivit Codului Electoral, în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova pot fi aleşi cetăţenii care au vârsta de 40 de ani împliniți până în ziua alegerilor, care au locuit sau locuiesc permanent pe teritoriul ţării de nu mai puţin de 10 ani și posedă limba română.