Scandalul Climategate implică cercetători cu nume notorii
Raportul Grupului Interguvernamental de Experţi pentru Evoluţia Climatică, care este o autoritate în lume în ceea ce priveşte evaluarea încălzirii climaterice şi impactul fenomenului, a primit o lovitură dură în luna noiembrie 2009, care s-a transformat în scandalul Climategate. Acesta demonstrază că multe din teoriile încălzirii globale sunt false.
Astfel, cu o luna înainte de summitul de la Copenhaga, un haker a descarcat o cantitate mare de emailuri şi documente din sistemul Centrului de Cercetari Climatice.
Nume renumite precum profesorul Michael Mann sau Phil Jones, membru de vază al Grupului Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice al ONU, au fost surprinşi afirmând că au modificat date care arătau nu o încălzire globală, dar o răcire a temperaturii în ultimul deceniu.
Un exemplu al dezinformării este că acest grup a estimat că 55 la sută din teritoriul Olandei se găseşte sub nivelul mării, avertizând că este vorba despre un teren "care riscă să fie inundat".
Chiar dacă aceste informaţii sunt doar nişte note, experţii ONU refuză totuşi să accepte că ei sunt cei care au făcut această greşeală.
Însă, tot experţii ONU au recunoscut că au greşit când au anunţat că ghetarii din Himalaya vor dispărea de pe faţa Pământului până în 2025.
Profesorul Phil Jones, implicat în acest scandal, a renunţat temporar la funcţia de director al Centrului de Cercetări Climatice şi admite că a greşit chiar dacă îşi apără colegii.
Din cauza scandalului numit Climategate, Phil Jones afirma că s-a gandit de mai multe ori să se sinucidă chiar.