Dezbaterea televizată la care au participat marți seară cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din Franța a fost marcată de momente de fricțiune provocate mai ales de scandalurile de corupție în care sunt implicați conservatorul Francois Fillon și lidera extremei drepte, Marine Le Pen, dar și de trecutul de bancher al centristului Emmanuel Macron, iar confuzia creată de această dezbatere nu pare să fi modificat așteptările privind rezultatul scrutinului, se arată într-o sinteză realizată de agenția EFE, informează Agerpres.ro.

Troțkistul Philippe Poutou, căruia sondajele îi dau mai puțin de 1% din intențiile de vot, este cel care a declanșat ostilitățile când a adus în discuție tema locurilor de muncă fictive pe care le-ar fi avut soția și copiii lui Fillon.

Adresându-se acestuia din urmă și lui Marine Le Pen, care este investigată pentru angajări fictive la Parlamentul European, Philippe Poutou i-a acuzat că 'bagă mâna' în banii publici. În replică, lidera extremei drepte i-a răspuns că ancheta care o vizează este motivată politic.

La rândul său, Fillon a refuzat să răspundă întrebărilor despre inculparea sa, dar a admis că a greșit angajându-și soția și copiii în posturi de asistenți parlamentari. Totuși, el a adăugat că la fel au procedat sute de parlamentari francezi. 

Dar candidatul conservator s-a văzut atacat în continuare de candidatul suveranist Nicolas Dupont-Aignan și de Emmanuel Macron. Pe acesta din urmă Fillon l-a acuzat la rândul său de un posibil conflict de interese pentru modul în care, ca ministru al economiei între anii 2014 și 2016, a gestionat relațiile cu unele societăți cu care mai colaborase anterior când lucra în sistemul bancar.

Macron a răspuns susținând că a acționat într-o independență deplină cât timp a fost ministru în guvernul președintelui socialist Francois Hollande și a contraatacat afirmând că aceia care candidează la președinția Franței trebuie în primul rând să respecte justiția.

Candidatul centrist a avansat și o propunere, sprijinită de Dupont-Aignan și de cei doi candidați ai stângii, Jean-Luc Melenchon și Benoit Hamon, și anume ca o persoană condamnată să nu mai aibă dreptul de a candida.

În afara temei corupției, alte momente aprinse ale dezbaterii au fost consemnate când a fost abordat subiectul politicii europene, o atenție specială fiind acordată directivei europene privind lucrătorii detașați.

Macron și Fillon au atacat pe rând planurile lui Le Pen de a scoate Franța din zona euro, primul chiar cu accente dramatice, afirmând că lidera extremei drepte susține naționalismul, iar naționalismul înseamnă război și regiunea sa natală este plină de cimitire cu victimele celor două războaie mondiale.

Marine Le Pen le-a răspuns că dorește să taxeze suplimentar companiile care angajează străini, inclusiv comunitari, și a pledat pentru ceea ce a numit un protecționism inteligent.

Opiniile exprimate de comentatori după această dezbatere care a durat patru ore sugerează pe ansamblu că ea nu a schimbat tabloul alegerilor și nici nu a permis o aprofundare a vreunui subiect, astfel că niciun candidat nu s-a evidențiat în mod deosebit, favoriții pentru confruntarea din turul doi fiind în continuare Emmanuel Macron și Marine Le Pen.