Zeci de clădiri şi terenuri, care se aflau în gestiunea Ministerului Culturii, sunt acum la cheremul unor firme. Acestea au pus mâna pe imobile contra unor sume simbolice, în baza unor contracte dubioase. Ca urmare, statul este prejudiciat anual cu milioane de lei, iar unele clădiri au fost pierdute pentru totdeauna. Toate s-au făcut cu acceptul Ministerului Culturii.

Întreprinderea de Stat Moldova-Concert ratează anual peste un milion de lei, deoarece a dat în locaţiune terenul de lângă Palatul Naţional la un preţ de şapte ori mai mic decât cel real.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet este prejudiciat cu peste două milioane şi jumătate de lei în urma privatizării a două depozite cu o suprafaţă de peste două mii de metri pătraţi.

Tipografia Centrală a pierdut 15 milioane de lei în urma vânzării a peste 2.600 de metri pătraţi de imobil la un preţ de numai 100 de euro pentru un metru pătrat.

De mai mulţi ani, terenul de lângă Uniunea Cineaştilor e acaparat de compania "Keramin Chişinău". Cel mai grav e că, oficial, firma nu plăteşte un leu pentru arenda terenului. Prejudiciile? Sute de mii de lei anual.

Am încercat să aflăm de la administraţia firmei de ce fac afaceri pe un teren care nu le aparţine, cine-i protejează, de ce nu plătesc arenda?

"- Cui îi plăteşte "Keramin Chişinău" pentru acest lot, Ministerului Culturii sau nu? – Eu nu cunosc lucrurile acestea. Sunt director adjunct", a spus vicedirectorul SRL "Keramin Chişinău".

Directorul firmei nu a fost de găsit.

Monumentele de istorie şi cultură au un loc aparte în tranzacţiile dubioase făcute cu acordul celor de la Ministerul Culturii şi de la Agenţia Proprietăţii Publice. Adică oficialii, care în loc să apere patrimoniul, fac bani murdari din el. Acest fapt este confirmat şi de proiectul unui Raport de audit al Curţii de Conturi pentru anii 2008 - 2011.

Conacul urban Pisarjevschi este înscris în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al ţării. Asta înseamnă că el nu poate fi nici privatizat, nici vândut, însă, acest edificiu nu mai aparţine statului. A fost şi privatizat, şi vândut de câteva ori.

"Pe acest caz trebuie intentat un dosar penal. Agenţia Proprietăţii publice trebuie să dea explicaţii cum de s-a ajuns ca acest edificiu să fie supus privatizării. ", a declarat directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă.

Proiectul Raportului de audit al Curţii de Conturi arată că edificiul a fost vândut cu peste trei milioane de lei. Adică, la un preţ mult mai mic decât cel real.

"Tranzacţia nu eu am făcut-o. Nu eu am semnat. Mă scuzaţi", a spus directorul Agenţiei proprietăţii publice, Tudor Copaci.

Am încercat să aflăm ce explicaţii au oficialii de la Ministerul Culturii. Ministrul, Boris Focşa, nu a fost de găsit, iar viceministrul Gheorghe Postică a refuzat să ne dea un interviu oficial. În schimb, ne-a spus exact cum funcţionează schemele prin care sunt acaparate imobilele - patrimoniu de stat.

"Este o consecinţă a unei politici bine gândite. Aici la Chişinău, dacă vreţi, s-a format o idee care este promovată pe larg. Dacă legal nu se poate acapara sau privatiza ceva, clădirea respectivă este lăsată în voia soartei şi se ruinează de la sine. După o anumită etapă, vine cel care este cointeresat şi spune: "Uite, se demolează, noi venim să vă salvăm". Pe strada Bucureşti, 62 avem o schemă clasică de acest fel. - Sunteţi de acord să ne vorbiţi la microfon despre ceea ce am discutat? - Eu n-aş vrea despre ceea ce-am vorbit să vorbesc la microfon", a declarat viceministrul Culturii Gheorghe Postică.

Culmea este că, în loc să întreprindă măsuri pentru a salva conacul Pisarjevschi, conducerea Ministerului Culturii continuă să îl dea în arendă. Pe 99 de ani, cu o plată anuală de numai 11 mii de lei.

Raportul Curţii de Conturi urmează să fie făcut public, dar nu se ştie dacă ceea ce este scris în proiectul raportului va fi scos la iveală. Se pare că interesul este prea mare. Acum se caută soluţii de a mai tăia din prejudicii.

"Acolo sunt oameni noi. În cadrul acestei echipe avem un auditor care lucrează un an şi ceva. Nu a ţinut cont de cele spuse de entităţile din cadrul Ministerului Culturii, el o ţinut-o pe a lui şi a scris un raport. – Susţineţi că sunt multe inexactităţi în raport? - Da, sunt nişte concluzii pripite", a spus şefa Departamentului de audit IV la Curtea de Conturi, Valentina Madan.