Acţiunile Serviciului de Informaţii şi Securitate ce ţin de filare sau alte măsuri în cadrul investigaţiilor speciale urmează să fie iniţiate doar în baza unui mandat emis la nivelul Curţii de Apel. Este una dintre modificările propuse de Ministerul Justiţiei în avizul Guvernului la pachetul de legi privind activitatea SIS. Ministrul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că ajustările s-au făcut în baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia. 

"Comisia de la Veneţia a avut mai multe recomandări. O recomandare de bază a fost faptul că trebuie tot timpul de asigurat acea proporţionalitate în intervenţia făcută cu eventualele ingerinţe în drepturile omului sau, de exemplu, activitatea personală a anumitor categorii de persoane: jurnalişti, avocaţi. S-a propus la nivel de Curtea de Apel, dar noi am venit cu mai multe ajustări, fiindcă important să fie asigurat un control judiciar cu privire la autorizare anumitor măsuri."

În timpul examinării proiectului la şedinţa Guvernului, pachetul de legi a provocat dispute între başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, şi premierul Dorin Recean.

"În acest proiect există o prevedere, potrivit căreia ofiţerii Serviciului de Informaţii şi Securitate, după aprobarea acestori modificări, pot deţine dublă cetăţenie. Conform legislaţiei în vigoare, ofiţerii nu au dreptul să aibă o altă cetăţenie decât cea a Republicii Moldova. Dacă deţin alta, sunt demişi. Care este poziţia Dumneavoastră?"

"Doamna Vlah, eu ce vreau să vă spun: că sunt din cei care au o singură cetăţenie şi sunt trădători de patrie. De asta, nu este o problemă ca ofiţerii de Informaţie şi Securitate sau alţi angajaţi în serviciul public să aibă două cetăţenii şi este o practică europeană normală. Eu observam ca şi dumneavoastră sunteţi foarte proeuropeană. De asta, haideţi să vedem cum asta este organizat în alte părţi."

"Nu se poate de amestecat cursul european cu Serviciul care trebuie să se ocupe cu securitatea naţională. Dumneavoastră, în calitate de fost secretar al Consiliului Suprem de Securitate, probabil, ar trebui să fiţi cointeresat mai mult în aceea ca angajaţii acestui Serviciu să aibă doar o singură cetăţenie."

"Nu vă supăraţi, doamna Vlah, este o privire foarte îngustă şi care demonstrează lipsa de înţelegere a naturii acestui Serviciu, fără supărare."

Amintim, în avizul său, experţii Comisiei de la Veneţia susţin că majoritatea parlamentară îşi propune să-i acorde Serviciului de Informaţii şi Securitate competenţe prea largi şi delimitează foarte vag sarcinile şi obligaţiunile acestei instituţii.

De asemenea, ei s-au aratat îngrijoraţi de lipsa clarităţii privind modul în care va putea acţiona SIS în cazul investigațiilor penale. În special, au ridicat semne de întrebare şi prevederile articolului 21 cu privire la măsurile contrainformative.

Acesta se referă la acţiuni de filare prin urmărirea vizuală a unei persoane, monitorizarea tranzacțiilor financiare, urmărirea prin sistemul de poziționare globală sau cercetarea încăperilor şi mijloacelor de transport, prin simpla autorizare a directorului SIS, fără control judiciar.

Mai mult, proiectul prevede lipsa obligaţiei de a informa persoana vizată, chiar și după încheierea operațiunii de urmărire. Preşedintele Comisiei securitate naţională din cadrul Parlamentului, Lilian Carp, a declarat anterior că toate observaţiile se vor regăsi în versiunea finală a pachetului proiectelor de legi.