Scutul antirachetă din România a devenit, de astăzi, operaţional. La ceremonia de inaugurare din comuna Deveselu a participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi premierul de la București, Dacian Cioloș. Evenimentul inflamează și mai mult relațiile NATO-Rusia. Vestul privește proiectul cu entuziasm, iar Moscova consideră că sistemul îi ameninţă securitatea. 

Atât premierul român, Dacian Cioloș, cât și secretarul general al NATO au ținut să sublinieze faptul că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Acesta va proteja ţările NATO de atacuri cu rachetă, în special de cele venite din Orientul Mijlociu.

"Vreau să subliniez încă o dată: este o facilitate strict orientată pe obiectivul de apărare și nu de atac. Doresc să asigur atât partenerii noștri americani, în special, și partenerii noștri aliați, în general, că România rămâne un partener de încredere", a spus premierul României, Dacian Cioloş. 

"Scutul nostru antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei. E pur defensiv și nu va submina capacitatea militară a Rusiei", a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

În ciuda acestor declarații pacifiste, Rusia nu se lasă convinsă de inofensivitatea scutului. Purtătorul de cuvânt al președintelui de la Kremlin, Dmitri Peskov, a spus că Moscova vede în acest sistem o amenințare și a avertizat că Rusia va lua măsuri.

Scutul de la Deveselu are rolul de a apăra SUA şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Proiectul american presupune construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Acestora li se vor alătura nave de luptă aflate în Marea Mediterană.

În momentul în care radarele aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica rachete ale inamicilor, proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.

În baza proiectului, la Deveselu trebuie să ajungă 44 de rachete. Interceptorii vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot ajunge la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.