Se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române din 1859, care s-a produs odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în calitate de domn al Moldovei şi Ţării Româneşti.

Meritul lui Cuza constă în faptul că a reuşit să obţină recunoaşterea internaţională a Unirii Principatelor şi a înfăptuit reforme în mai multe domenii. Cu această ocazie, la Iaşi au loc mai multe evenimente, printre care un marş.

"Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească! Moldova, Ardealul şi Ţara Românească."

Evenimentul este sărbătorit şi în alte colţuri ale României. Un grup de tineri au urcat pe munte pentru a juca hora unirii. Oamenii au dansat la cota 1612, în Pasul Vâlcan, acolo unde este monumentul Eroilor din Primul Război Mondial.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca "Mica Unire", este un eveniment istoric care a stat la baza formării statului modern român. Imediat după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza a fost creat primul Parlament unic, primul guvern unitar şi armata proprie.

"Mica Unire" a scos ţările române de sub influenţa ţaristă şi a garantat că trupele ruseşti nu vor mai călca pe teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Prusia, Sardinia și Imperiul Otoman.

Din 1862, ţara a fost denumită România, iar după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866 a fost adoptată prima Constituţie. În acea perioadă, Transilvania era în componenţa Imperiului austro-ungar. A ieşit de sub această dominație abia în 1918, odată cu Marea Unire de la Alba Iulia. Din 2014, în baza unui decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, 24 ianuarie este zi liberă în România.