Secretarul general al NATO regretă decizia parlamentului de la Pristina de a crea o armată kosovară
Foto: 1tv.ge
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că "regretă" decizia parlamentului de la Pristina de a crea o armată kosovară şi a afirmat că Alianţa îşi va "reexamina nivelul de angajare" în Kosovo, scrie agerpres.ro.
"NATO susţine dezvoltarea Forţei de securitate din Kosovo în actualul mandat. După schimbarea mandatului, Consiliul Atlanticului de Nord va trebui să reexamineze nivelul angajării alături de KSF", a adăugat Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a subliniat totodată că Alianţa "rămâne angajată prin intermediul KFOR faţă de asigurarea unui climat sigur în Kosovo".
Vineri, deputaţii kosovari au adoptat în unanimitate - în absenţa aleşilor minorităţii sârbe, care au boicotat şedinţa - proiectul legii care acordă mandat militar KSF, având în prezent în principal misiuni de securitate civilă. Securitatea şi integritatea teritorială din Kosovo sunt vegheate după războiul din 1998-1999 de forţa internaţională condusă de NATO, KFOR.
Stoltenberg a amintit vineri că, "deşi e adevărat că în principiu Kosovo este cel care trebuie să decidă în privinţa transformării KSF, Alianţa a indicat clar că momentul este prost ales". "Toate părţile trebuie să se preocupe ca decizia de azi să nu exacerbeze şi mai mult tensiunile din regiune", a avertizat secretarul general al NATO, făcând totodată apel la Pristina şi Belgrad să-şi "păstreze calmul" şi să se abţină de la declaraţii sau acţiuni "susceptibile să antreneze escaladarea situaţiei".
Decizia privind crearea armatei kosovare survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de Uniunea Europeană se află într-un punct mort.
În ce o priveşte, şefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, a dat asigurări vineri, după anunţul parlamentului de la Pristina, că ţara sa "va continua pe drumul păcii şi stabilităţii", după ce miercurea trecută premierul îşi exprimase speranţa ca Serbia "să nu mai fie vreodată nevoită să-şi folosească armata", avertizând totodată că aceasta "rămâne 'o opţiune" întrucât Belgradul nu va accepta ''o nouă epurare etnică''.
"Este o zi dificilă, nu este o zi de natură să contribuie la cooperarea regională", a declarat Brnabic vineri presei de la Belgrad, subliniind că "fără o regiune stabilă nu există o Serbie stabilă".
"NATO susţine dezvoltarea Forţei de securitate din Kosovo în actualul mandat. După schimbarea mandatului, Consiliul Atlanticului de Nord va trebui să reexamineze nivelul angajării alături de KSF", a adăugat Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a subliniat totodată că Alianţa "rămâne angajată prin intermediul KFOR faţă de asigurarea unui climat sigur în Kosovo".
Vineri, deputaţii kosovari au adoptat în unanimitate - în absenţa aleşilor minorităţii sârbe, care au boicotat şedinţa - proiectul legii care acordă mandat militar KSF, având în prezent în principal misiuni de securitate civilă. Securitatea şi integritatea teritorială din Kosovo sunt vegheate după războiul din 1998-1999 de forţa internaţională condusă de NATO, KFOR.
Stoltenberg a amintit vineri că, "deşi e adevărat că în principiu Kosovo este cel care trebuie să decidă în privinţa transformării KSF, Alianţa a indicat clar că momentul este prost ales". "Toate părţile trebuie să se preocupe ca decizia de azi să nu exacerbeze şi mai mult tensiunile din regiune", a avertizat secretarul general al NATO, făcând totodată apel la Pristina şi Belgrad să-şi "păstreze calmul" şi să se abţină de la declaraţii sau acţiuni "susceptibile să antreneze escaladarea situaţiei".
Decizia privind crearea armatei kosovare survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de Uniunea Europeană se află într-un punct mort.
În ce o priveşte, şefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, a dat asigurări vineri, după anunţul parlamentului de la Pristina, că ţara sa "va continua pe drumul păcii şi stabilităţii", după ce miercurea trecută premierul îşi exprimase speranţa ca Serbia "să nu mai fie vreodată nevoită să-şi folosească armata", avertizând totodată că aceasta "rămâne 'o opţiune" întrucât Belgradul nu va accepta ''o nouă epurare etnică''.
"Este o zi dificilă, nu este o zi de natură să contribuie la cooperarea regională", a declarat Brnabic vineri presei de la Belgrad, subliniind că "fără o regiune stabilă nu există o Serbie stabilă".