Secretele moldovenilor care au dorit să ocupe fotoliul de preşedinte: Cine şi în ce mod ar fi schimbat viitorul R. Moldova
14 moldoveni şi-au dorit să devină preşedintele R. Moldova. Fiecare dintre ei au sperat că fotoliul de şef al statului îi va aparţine chiar dacă erau obligaţi să găsească cel puţin 15 deputaţi care să-i susţină. Vă prezentăm lista celor 14 şi modul în care aceştia plănuiau să conducă ţara, potrivit unui interviu realizat de timpul.md.
Primul care s-a înregistrat ca eventual candidat pentru funcţia de preşedinte a fost Ilie Rotaru, avocat, conferenţiar universitar, doctor în drept. Dacă ar fi preşedinte, acesta ar propune Parlamentului să adopte o nouă lege cu privire la angajarea în câmpul muncii a funcţionarilor publici. Astfel, începând de la măturător până la viceministru - să fie angajaţi doar în bază de concurs. Insistă şi pentru adoptarea, în termen de un an, a unei noi Constituţii, pentru ca 50% din deputaţi să fie aleşi pe circumscripţii uninominale. Crede că singurul demnitar care face ceva în R. Moldova este Filat şi se aşteaptă la anticipate.
Şomerul Gheorghi Agbaş este un alt candidat care şi-a dorit să fie ales preşedinte al acestei ţări, astfel ar fi putut să armonizeze legile care discriminează persoanele social-vulnerabile şi ar propune modificarea Constituţiei, pentru ca şeful statului să fie ales de către popor. A fost 20 de ani medic la Cimişlia, iar de zece ani nu-şi găseşte un serviciu. Nimeni nu-l angajează din cauza că e invalid de gradul II. El crede că e mai uşor de adunat 15 mii de semnături de la cetăţenii simpli decât 15 de la deputaţi, dar nu se lasă bătut. Este decis să mai încerce.
Mihai Gonţa, doctor în ştiinţe fizico-matematice declară că dacă ar fi ajuns preşedinte ar fi încercat să separe businessul de politică şi să interzică toate partidele: „Ele dezbină societatea, aduc zarvă şi nu se ocupă de interesele poporului. Trebuie să fie alese personalităţi, dar nu liste negre, în care cine ştie cine nimereşte”. A lucrat 50 de ani profesor, are şapte cărţi publicate, a fost un aprig susţinător al Mişcării de eliberare naţională.
Va cere bani cu împrumut de la toţi doritorii, pentru crearea lumii noi. Aceasta şi-a prpous în programul său de viitor preşedinte, şomerul Ivan Lungu din or. Drochia. „O să organizăm lumea ca să constrângem guvernele să ne dea bani! Planeta trebuie să treacă la o nouă formă de dezvoltare, să dispară graniţele şi statele şi lumea să se transforme în Frăţia Muncitorilor Uniţi, unde toţi să trăim ca fraţii”, a afirmat şomerul. Fost inginer, electrician, zugrav, se declară ideolog din anul 1998 şi vrea să formeze un guvern mondial electronic.
Locuieşte de trei ani la Centrul de plasament pentru boschetari şi propune ţării sistemul alternativ şi orânduirea statulară, care constă în schimbarea filosofiei, gândirii, raţiunii şi a tot ce ţine de intelectul omului pe planeta Pământ. Este vorba de Alexei Sârbu, şomer. Acesta spune că liderii tuturor partidelor i-au promis susţinere, dar l-au minţit.
Liubomir Stratulat, inspector la Fisc, Străşeni susţine că nu s-a aventurat în discuţii particulare cu deputaţii, ci a pus o condiţie tuturor partidelor din parlament - să fie propus de toţi cei 101 deputaţi. Dacă ar fi ajuns preşeinte ar fi venit cu o soluţie deja pregătită pentru concilierea dintre Filat şi Plahotniuc: „I-aş duce într-un beci, ca să nu ne audă şi să nu ne vadă nimeni. Le-aş permite să-şi dea la moacă. Apoi, am bea câte un pahar de vin şi am lucra pentru binele societăţii”.
Un alt candidat a decis să devină preşedinte după ce a stat la sfat cu deputatul liberal Valeriu Munteanu. Ion Rotaru, director de muzeu, profesor de istorie, s. Hârbovăţ, Anenii Noi spune că îl susţine pe Lupu, dar are şi el idei bune: Ar face reforme democratice, ar atrage investitori străini pentru redresarea economiei şi ar lupta contra corupţiei.
Vladimir Arseni, fără loc de trai şi de muncă a spus că va acţiona în judecată Parlamentul şi Comisia specială pentru alegerea preşedintelui, deoarece Constituţia nu prevede că, pentru a candida la preşedinţie, trebuie să treci comisia medicală şi să aduni semnături de la 15 deputaţi.
Un alt candidat care a decis să ne conducă ţara este pensionarul Alexei Zubali din Capitală, în vârstă de 80 de ani. A lucrat 27 de ani inginer-constructor şi negăsind deputaţi să îl susţină spune că e mai uşor e să te întâlneşti cu Dumnezeu decât cu deputaţii noştri. Dacă ar fi fost ales şeful statului ne asigură că va reîntoarce „teritoriile RM în hotarele stabilite în 1991, căci cu separatiştii trebuie de luptat şi va construi uzine moderne. Cum anume va face aceste lucruri, însă, se pare că nici el nu ştie.
Fost profesor de geografie şi biologie în satul Miciurin, Ion Flocosu, pensioner, menţionează că să fi ajuns şef de stat ar fi instituit trei funcţii de vicepreşedinţi ai RM. De pe extrema stângă ar fi ales-o pe Greceanîi, de pe dreapta – pe Hadârcă. Ar fi optat şi pentru un adjunct apolitic. „Aşa i-aş fi împăcat pe toţi”, consideră fostul profesor.
Valeri Bacevici, inginer-mecanic, taximetrist în Chişinău spune că pentru binele ţării întotdeauna are timp. Se arată convins că de-ar fi preşedinte, numai din pomicultură ar putea să obţină un miliard de dolari într-un an, iar în doi-trei ani ar ridica condiţiile de viaţă ale populaţiei la nivelul Europei şi ar întoarce cetăţenii plecaţi la muncă în străinătate.
Alţi trei care au candidat pentru a ajunge în fotoliul de preşedinte nu au fost de găsit pentru a-şi spune opinia. Este vorba de Constantin Lazăr, pensioner şi fost inginer, Gheorghe Tichisan şi fermierul şi doctoral în agricultură Teodor Rotaru.
Amintim că pentru data de astăzi, 18 noiembrie, nu a fost înregistrat niciun candidat pentru funcţia de preşedinte, astfel alegerile ordinare au eşuat, iar Parlamentul trebuie să stabilescă data unui nou scrutin prezidenţial.