Toate încercările Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei de a elimina actele de corupţie din societate sunt zadarnice. De vină ar fi judecătorii, care dau sentinţe prea blânde persoanelor care ajung pe banca acuzaţilor. Cel puţin aşa susţine directorul CCCEC, Viorel Chetraru, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Potrivit preşedintelui Centrului Anticorupţie, din 500 de dosare prezentate anual de către instituţie, doar jumătate ajung în instanţa de judecată. Chiar şi aşa, judecătorii nu au trimis nicio persoană după gratii, pentru acte de corupţie. Viorel Chetraru vine cu o replică la adresa preşedintelui Nicolae Timofti, care i-a reproşat CCCEC-ului că nu a prezentat niciun dosar cu rezonanţă societăţii.

"Domnul preşedinte are poziţia dumnealui. Din punctul meu de vedere, dumnealui cunoaşte bine situaţia în domeniul combaterii corupţiei, mai ales că este un exponent al justiţiei, iar instituţiile justiţiei au fost incluse direct în prevenirea şi combaterea corupţiei, inclusiv prin sentinţele pe care le-au dat pe dosarele pe care le-am trimis noi în judecată. O simplă statistică: circa 500 de dosare anual sunt constatate de către Centru, 50 la sută din ele ajung în instanţă, dar nu avem niciun om în puşcărie. De ce? Îmi vine greu să mă expun acuma, poate şi din motivul pe care l-a expus domnul preşedinte. Majoritatea revin în funcţie cu nişte sentinţe simbolice. Este eficientă sau nu activitaea justiţiei nu voi discuta eu despre acest lucru", a declarat acesta.

Chetraru recunoaşte, însă, că o parte din vină pentru numărul mare de acte de corupţie o poartă CCCEC: "Da, ne asumăm şi noi răspunderea pentru faptul că poate şi din cauza unui profesionalism redus, a unei dotări tehnice mai proaste, probele cu care mergem noi în instanţă pe cazurile de corupţie poate nu de fiecare dată stau bine pe picioare, ca să susţină o acuzaţie corespunzătoare şi judecătorii să aibă temeiuri legale ca să pronunţe sentinţe pe care cu adevărat aceştia le merită".

Totuşi, şeful CCCEC susţine că ar fi vorba şi de interese, nu doar de neprofesionalismul celor care au constatat cazuri de corupţie sau au emis sentinţe: "Avem convingerea că în spatele acestor sentinţe blânde stau interese. Şi nu este bine ca acele cazuri de corupţie care merg în instanţă la rândul lor să genereze corupţie, mituind procurori, mituind judecători din prima instanţă, din alte instanţe care stau în spatele sentinţelor blânde".

Chetraru este de părere că instanţele judecătoreşti "trebuie să prezinte motivaţia de ce pronunţă o anumită sentinţă".

„Există mecanisme de monitorizare a sentinţelor şi atunci când o sentinţă pronunţată de către un judecător nu corespunde cadrului legal care este stabilit pentru asemenea infracţiuni, judecătorul lasă să fie demis din funcţie de către consiliile disciplinare. Avem Consiliul Superior al Magistraturii, care trebuie să supravegheze toate procesele respective”, a punctat şeful Centrului Anticorupţie.