Infarctul miocardic, una dintre cele mai temute boli, reprezintă moartea unei porţiuni din inimă, ca urmare a blocării alimentării cu sânge.

Un medic specializat în chirurgie cardiovasculară spune de ce e necesar să ajungem cât mai repede la spital în cazul unui infarct.

"Uneori, infarctul nu are semne prevestitoare. Un pacient în  plină stare de sănătate acuză o gheară care îi strânge inima. Durerea este atât de puternică încât face imposibilă desfăşurarea oricărei activităţi şi este acompaniată de transpiraţii intense,  slăbiciune,  stare de rău general. În alte cazuri, pacientul poate prezenta indispoziţie, durere toracică trecătoare, dureri de cap premergătoare infarctului miocardic, aceste manifestari survenind pe fondul unor perioade încărcate emoţional, de stres şi suprasolicitare", a precizat medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Arterele coronare, în număr de trei, sunt responsabile pentru buna funcţionare a inimii. Una dintre acestea, artera descendentă anterioară, alimentează cel mai mare teritoriu din inimă. Odată circulaţia oprită în una dintre aceste artere, celulele aferente, care nu mai primesc oxigen şi substanţe nutritive, încep să moară în câteva minute. Procesul poate continua până la distrugerea totală a zonei miocardice afectate.

"Din fericire, inima reuşeşte să-şi deschidă o reţea subţire de vase colaterale care aduc sânge din zonele sănătoase şi ajută o parte din celulele miocardice afectate să supravieţuiască", a explicat doctorul.

Mortalitatea în infarctul miocardic netratat este foarte mare, peste 50%.

"Din acest motiv, orice suspiciune de infarct miocardic impune apelarea numărului de urgenţă 112 şi transportul rapid la spital. Tratamentul intraspitalicesc are ca principal obiectiv creşterea aportului de sânge către zona de infarct, fie prin desfundarea vasului afectat, fie prin sprijinirea şi cresterea reţelei colaterale. În ultimii 20 de ani s-au obţinut progrese foarte mari prin tehnicile de angioplastie coronariană şi implantare de stent. Prin aceste metode zona înfundată de artera coronară este deblocată, iar sângele ajunge din nou la celulele inimii care au reuşit să supravieţuiască până la momentul respectiv. Observăm din start că este important ca pacientul să ajungă cât mai repede la angioplastie, în acest fel va supravieţui un procent mai mare din masa musculară miocardică", a afirmat Chivu Gheorghe Claudiu.

Infarctul la tineri 

Stresul la vârste tinere survine pe fondul unui mod de viaţă defectuos, sedentar, cu excese şi administrarea de substanţe stimulante care cresc riscul de infarct miocardic.

Deoarece la vârsta tânără circulaţia colaterală a inimii nu este dezvoltată, riscul de deces este mai mare în cazul apariţiei unui infarct.