Doar cinci la sută din persoanele nevoite să dea mită denunţă cazurile de corupţie, iar alte şapte la sută nu ştiu unde trebuie să se adreseze, în cazul în care li se cere şpagă. Datele se conţin în sondajul efectuat de CBS-AXA, la comanda Transparency International Moldova.

Potrivit sondajului, aproape 60 la sută dintre persoanele fizice şi mai mult de jumătate dintre oamenii de afaceri nu s-au plâns autorităţilor, deoarece cred că situaţia va rămâne aceeaşi. În acelaşi timp, peste 30 la sută şi, respectiv, aproape 40 la sută consideră că sesizarea autorităţilor le-ar fi creat doar probleme, iar 12 şi, respectiv, 16 la sută spun că acest lucru le-ar fi luat prea mult timp.

Mai mult, aproape şapte la sută dintre persoanele fizice şi cinci la sută dintre oamenii de afaceri nu ştiu unde să se adreseze în cazuri de corupţie. Sondajul a fost realizat în perioada iulie-august 2012 şi au fost intervievate două categorii de persoane: fizice şi juridice.

Potrivit experţilor, în majoritatea instituţiilor de stat, liniile fierbinţi sunt nefuncţionale.

"E important ca guvernarea să dea feed-back societăţii, populaţiei care denunţă cazuri de corupţie. Cel mai important e ca populaţia să vadă că s-a reacţionat la informaţia lor, că au fost utili", a declarat şeful Transparency International, Lilia Carasciuc.

Totodată, reprezentanţii Centrului Anticorupţie au o altă explicaţie.

"Se denotă probabil urmarea culturii juridice scăzute la populaţie, dar şi lipsa încrederii. Avem o lipsă de prezentare a informaţiei din adresa autorităţilor publice locale. Asta demonstrează că nu există conlucrare", a spus şeful Direcţiei Prevenire şi Analiză Criminogenă, Victor Colin.

Oamenii pun la îndoială posibilitatea de a fi ajutaţi prin intermediul apelurilor la liniile fiebinţi.

"Oamenilor le este frică, se tem să nu fie urmăriţi. La noi corupţia e dezvoltată", a spus o persoană.

"Probabil că nu au îndrăzneală să sune la linia fierbinte. Ştiu că s-a deschis un site unde putem să ne adresăm în cazuri de corupţie", a specificat un alt om.
Psihologii explică fenomenul în felul următor.

"Unii nu denunţă pentru că conştient dau mită. El ştie că după asta e persecutat şi i se închide calea în oricare organizaţie. El e convins că dacă denunţă, atunci problema lui nu va fi soluţionată", a spus psihologul Otilia Stamatin.

Sondajul, la care au participat 1100 de familii şi 490 de oameni de afaceri, a fost realizat în perioada iulie-august 2012. Marja de eroare este de plus-minus patru la sută.