Persoanele care poartă barbă ar putea fi mai expuse riscului îmbolnăvirii cu COVID-19, arată experți citați de CNN. Există însă variante de măști care pot asigura o protecție adecvată împotriva particulelor de virus, scrie digi24.ro.

Motivul: în funcție de mărimea și forma bărbii, masca ar putea fi mai puțin eficientă, deoarece crește spațiul dintre față și masca de protecție.

Acest lucru „crește șansa ca virusul să intre în nas sau în gură, ceea ce, evident, poate duce la infectarea cu coronavirus”, a spus dr. Mona Gohara, profesor asociat de dermatologie la Facultatea de Medicină de la Yale.

Purtarea măștii nu previne în totalitate infecția, dar poate ajuta la limitarea răspândirii picăturilor de salivă potențial încărcate cu virus. Utilizarea măștilor poate reduce numărul de infectări cu aproape 50%, potrivit unui studiu din decembrie 2020.

Au fost deja făcute câteva studii legate de barbă și bacterii, dar nu au fost concludente. Există însă prea puține cercetări care să spună dacă bărbile acumulează sau nu cantități mai mari de virus decât pielea rasă.

Cu toate acestea, având în vedere dovezile că dacă nu te protejezi în mod adecvat prin purtarea măștii și distanțare fizică te expui la un risc mai ridicat de infectare, „dacă masca nu se potrivește corect, atunci riscul crește”, a spus Gohara.

Angajații din domeniul sănătății purtau măști sanitare și înainte de pandemia de coronavirus și știau că barba poate fi un impediment. Unele stiluri de barbă nu erau recomandate deoarece interferau cu filtrele sau supapele măștilor FFP2 (sau N95), potrivit unui infografic din 2017 al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Totuși, măștile cu supapă nu sunt recomandate în cazul pandemiei COVID, pentru că permit exhalarea particulelor potențial încărcate cu virus.

„Pentru ca o mască să se potrivească corect, trebuie să fie așezată pe piele, nu pe păr”, spune Gohara.

„Dacă o mască poate acoperi complet barba, nu ar trebui să fie nicio problemă. Dacă nu, e foarte probabil ca barba să creeze un mic spațiu între față și mască, cu excepția cazului în care masca este bine fixată”, a spus și Qingyan Chen, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Purdue din Indiana.

„Spațiul acesta ar permite aerului cu eventuale particule de virus să pătrundă în nas la inhalare și particulelor cu virus să iasă pe lângă mască în timpul expirației”, a adăugat el.

De exemplu, un decalaj „de numai 0,2 milimetri poate face ca 2% până la 8% din aerul inhalat (care poate conține picături cu virus) să intre pe lângă mască, nefiltrat”, a spus Robinson Peric, cercetător post-doctoral la Universitatea de Tehnologie din Hamburg.

Cu cât este mai mare decalajul, cu atât este mai mare procentul de aer inhalat care intră pe lângă mască nefiltrat, a explicat el.

Nu trebuie însă ca oamenii să renunțe cu totul la barbă pentru a se proteja de îmbolnăvirea cu COVID-19.

Există măști de dimensiuni mai mari, tocmai pentru persoanele cu barbă, care acoperă și gâtul. O altă opțiune, în special pentru personalul medical, sunt aparatele de purificare a aerului, care sunt concepute inclusiv pentru oamenii cu barbă.

De asemenea, o variantă este purtarea a două măști în același timp – o mască FFP2 sau una care să fie mai strânsă pe față, iar peste – o altă mască mai mare, care se poate așeza peste barbă.