Dacă ai ajuns să te simți mereu epuizat, fără chef de muncă și simți că orice ai face nu contează, trebuie să știi că sindromul burnout există. Mai mult, pandemia pare să fi agravat acest fenomen în mai multe privințe, mai ales de când mulți oameni au ajuns să lucreze de acasă, scrie bioclinica.ro.

Chiar dacă nu-l găsești în statisticile medicale privind diagnosticele și nu poți spune exact câte cazuri există nici în București, nici în țară, la un moment dat îl poate resimți oricare dintre noi.

Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană pană ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată şi inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extraversiunea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea angajați care să-și atingă potențialul maxim. Să țină cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se oferă în schimb precum și o monitorizare periodică a stării angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi obiective.