Siria: UE trebuie să accentueze presiunea asupra Rusiei, afirmă ministrul de externe german
FOTO: publika.md
Uniunea Europeană trebuie să accentueze presiunea asupra Rusiei pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea în numeroasele crize în care este implicată, a pledat vineri ministrul de externe german, Heiko Maas, scrie agerpres.ro.
'Nu putem tolera eşecurile în Consiliul de Securitate al ONU din cauza vetoului Rusiei. Nu putem continua în acest fel. Trebuie să sporim presiunea asupra Rusiei pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea. Aceasta este condiţia sine qua non pentru a rezolva problema conflictului sirian', a declarat ministrul german, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Rusia s-a opus marţi prin veto în Consiliul de Securitate al ONU unui proiect de rezoluţia american ce prevedea crearea unui mecanism de anchetă privind recurgerea la arme chimice în Siria după atacurile de sâmbătă de la Douma.
Şeful diplomaţiei germane şi-a reiterat sprijinul în favoarea propunerii Franţei de aducere a responsabililor de atacuri chimice în faţa justiţiei penale internaţionale.
'Utilizarea de arme chimice nu trebuie să rămână nepedepsită, fără consecinţe. Nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic', a subliniat Heiko Maas.
'Însă nu putem să închidem dialogul cu Rusia. Ucraina, otrăvirea de la Salisbury, intervenţia în Siria, intervenţiile în procesele democratice trebuie abordate şi trebuie să vedem cum să reacţionăm', a afirmat el.
Heiko Maas va participa luni, la Luxemburg, la o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, la care va fi reafirmată unitatea acestora în faţa Moscovei şi în legătură cu conflictul din Siria.
Cei 28 au imputat în mod unanim Rusiei utilizarea unui agent chimic împotriva unui fost spion rus, Serghei Skripal, atac petrecut pe teritoriul Marii Britanii, dar sunt divizaţi în privinţa sancţiunilor. Majoritatea statelor membre au expulzat diplomaţi ruşi de pe teritoriul lor, dar altele s-au mulţumit să-şi recheme ambasadorii de la Moscova pentru consultări.
Heiko Maas s-a pronunţat pentru recurgerea tot mai frecventă la votul cu majoritate calificată la reuniunile UE consacrate afacerilor externe, astfel încât să poată fi degajate poziţii clare şi apoi să se acţioneze.
'Nu putem tolera eşecurile în Consiliul de Securitate al ONU din cauza vetoului Rusiei. Nu putem continua în acest fel. Trebuie să sporim presiunea asupra Rusiei pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea. Aceasta este condiţia sine qua non pentru a rezolva problema conflictului sirian', a declarat ministrul german, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Rusia s-a opus marţi prin veto în Consiliul de Securitate al ONU unui proiect de rezoluţia american ce prevedea crearea unui mecanism de anchetă privind recurgerea la arme chimice în Siria după atacurile de sâmbătă de la Douma.
Şeful diplomaţiei germane şi-a reiterat sprijinul în favoarea propunerii Franţei de aducere a responsabililor de atacuri chimice în faţa justiţiei penale internaţionale.
'Utilizarea de arme chimice nu trebuie să rămână nepedepsită, fără consecinţe. Nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic', a subliniat Heiko Maas.
'Însă nu putem să închidem dialogul cu Rusia. Ucraina, otrăvirea de la Salisbury, intervenţia în Siria, intervenţiile în procesele democratice trebuie abordate şi trebuie să vedem cum să reacţionăm', a afirmat el.
Heiko Maas va participa luni, la Luxemburg, la o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, la care va fi reafirmată unitatea acestora în faţa Moscovei şi în legătură cu conflictul din Siria.
Cei 28 au imputat în mod unanim Rusiei utilizarea unui agent chimic împotriva unui fost spion rus, Serghei Skripal, atac petrecut pe teritoriul Marii Britanii, dar sunt divizaţi în privinţa sancţiunilor. Majoritatea statelor membre au expulzat diplomaţi ruşi de pe teritoriul lor, dar altele s-au mulţumit să-şi recheme ambasadorii de la Moscova pentru consultări.
Heiko Maas s-a pronunţat pentru recurgerea tot mai frecventă la votul cu majoritate calificată la reuniunile UE consacrate afacerilor externe, astfel încât să poată fi degajate poziţii clare şi apoi să se acţioneze.