Proiectul privind introducerea votului mixt va fi supus votului astăzi în Parlament. Documentul a fost publicat pe site-ul Legislativului, iar ieri a avut loc o nouă rundă de dezbateri. Cel mai discutat articol a fost cel despre constituirea circumscripţiilor uninominale. 

Potrivit autorilor proiectului, circumscripțiile uninominale vor fi stabilite de o comisie specială a Guvernului. Acestea vor fi aprobate de Executiv cu un an înainte de scrutinul parlamentar și va avea cel mult 65 de mii de alegători. Unii participanți la dezbateri s-au arătat împotriva constituirii peste hotare a acestor subdiviziuni electorale. Documentul face referire şi la alegătorii din regiunea transnistreană.

Proiectul stabileşte că orice candidat va trebui să prezinte un certificat de integritate prin care îşi va declara averea şi veniturile din ultimii doi ani. Documentul mai prevede reducerea pragului pentru blocurile electorale de la 11 până la opt la sută. Pragul pentru partide rămâne neschimbat - de şase procente, ceea ce a trezit criticile unor participanți la dezbateri. Partidele sunt încurajate şi să promoveze mai mult femeile. 

Proiectul de lege privind sistemul mixt de vot, elaborat în baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia, prevede ca 50 de deputaţi să fie aleşi pe liste de partid, iar 51 - direct de cetăţeni, în circumscripţii uninominale. 

Cel mai amplu sondaj realizat în Moldova arată că aproximativ 60 la sută dintre moldoveni consideră că deputații trebuie aleși în baza votului uninominal sau mixt. Doar 35 de procente s-au pronunţat pentru menţinerea actualului sistem electoral. În același timp, mii de oameni și-au manifestat susținerea față de modificarea acestuia şi au organizat mai multe mitinguri.

La începutul lunii iunie, peste 30 de mii de oameni au participat la o acţiune pentru susţinerea votului mixt. Manifestaţii ample au avut loc la Edineţ, Ialoveni şi Cahul. Cetăţenii au spus că vor să-şi aleagă direct deputaţii.  

În același timp, protestele ample împotriva schimbării sistemului electoral organizate de opoziția extraparlamentară în frunte cu Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Demnitate și Adevăr și formațiunea Partidul Nostru au eșuat. Organizatorii au încercat să-și justifice nereuşitele prin faptul că autorităţile ar fi ordonat sistarea circulației transportului spre Capitală. Acuzaţiile au fost însă negate de fiecare dată. La mai multe proteste, erau și manifestanți în stare de ebrietate.  

Ulterior, în cadrul mai multor dezbateri organizate în Legislativ, fiecare recomandare a Comisiei de la Veneţie privind sistemul mixt a fost discutată cu membrii partidelor parlamentare și extraparlamentare, societatea civilă, dar și experți. Liderii opoziției extraparlamentare Maia Sandu și Andrei Năstase au refuzat să participe la discuţii chiar dacă au fost invitaţi în repetate rânduri. În 2013, un proiect de lege privind introducerea votului mixt a fost votat în Parlament în prima și a doua lectură, ulterior, a fost abrogat. Documentul de acum patru ani nu a primit nici expertiza prealabilă a Comisiei de la Veneția și nici nu au fost organizate consultări publice pe marginea proiectului. Partidul Liberal-Democrat, din care făcea parte și Maia Sandu, a votat acest proiect de lege fiindcă sistemul mixt a fost un obiectiv al formațiunii. Acum a schimbat însă macazul.