Armenia și Azerbaidjan au schimbat focuri de artilerie pentru a doua oară în ultimele zile, marcând astfel o "încălzire" îngrijorătoare a conflictului din Nagorno-Karabah, scrie Realitatea.

Armenia a amenințat sâmbătă Azerbaidjanul cu represalii militare după incidentele sângeroase din regiunea separatistă Nagorno-Karabah pe care și-o dispută cele două foste republici sovietice din Caucaz, stârnind teama unei escaladări fără precedent a armistițiului fragil din ultimii 20 de ani.

"Ţara se teme de un război, dar nu se teme să lupte. Armenia- și când vorbesc de Armenia Nagorno-Karabah face parte integrantă din aceasta, se află printre teritoriile cele mai militarizate din lume", a menţionat președintele armean, Serj Sarkisian.

"Pentru a răspunde la acțiune inamicului, forțele armate armene vor recurge la mijloace proporționale cu lovituri de artilerie și rachete vizând pozițiile forțelor azere, mișcările de personal militar și de echipament", a precizat la rândul său Ministerul armean al Apărării într-un comunicat.

Parte a Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah — o regiune separatistă cu o populație majoritar armeană — a reprezentat miza unui război soldat cu 30.000 de morți și sute de mii de refugiați în perioada 1988-1994.

Violențele s-au înmulțit din nou în ultimele luni în această zonă, Armenia și Azerbaidjanul acuzându-se reciproc de lansarea unor atacuri în care anul trecut s-au înregistrat mai multe zeci de morți.

Vineri, autoritățile din enclavă au afirmat că bombardamente ale armatei azere au ucis patru soldați armeni. Joi, trei femei au fost ucise, potrivit unor oficiali de la Erevan, în urma unor tiruri de mortiere lansate de forțele azere asupra teritoriului armean.

Ministerul de Externe de la Baku a acuzat Erevanul că "transformă deliberat civilii în ținte" bombardând forțele azere aflate în zone locuite.

Într-un comunicat, mediatorii internaționali reuniți sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa au "condamnat folosirea artileriei" și au îndemnat cele două țări să accepte o anchetă cu participarea OSCE referitoare la încălcarea armistițiului.