David Bennett este pacientul care zilele trecute a făcut un transplat de inimă de la un porc modificat genetic, o premieră în istorie, realizată în Maryland, Statele Unite. Vestea a făcut înconjurul lumii și dă speranță unei soluții revoluționare pentru mii de bolnavi care așteaptă, uneori în zadar, un organ compatibil. Numai că povestea acestui pacient a luat o întorsătură neașteptată și ridică semne de întrebare în legătură cu etica „celei de-a doua șanse”.

Fratele ei fusese coleg în liceu cu Bennett, iar motivul furiei acestuia a fost legat de gelozie: își văzuse soția râzând și bând cu el într-un bar. În urma atacului, Shumaker a pierdut patru litri de sânge și a avut leziuni la stomac, splină și alte organe.

Bennett a fost condamnat la 10 ani de închisoare, a executat șase ani din pedeapsă și a fost eliberat în 1994. Deși a fost condamnat și la plata unor daune considerabile, banii n-ar fi venit niciodată, susține Leslie Shumaker Downey.

Medicina și etica

Peste 106.000 de americani se află pe lista națională de așteptare pentru un transplant de organe, iar 17 persoane mor în fiecare zi fără să primească niciodată organul de care au nevoie. În fața unei astfel de realități, pentru unele familii poate părea de neconceput ca cei condamnați pentru infracțiuni violente să beneficieze de o procedură de salvare a vieții de care atât de mulți au nevoie cu disperare, scrie The Washington Post, citează Digi24.

Însă majoritatea medicilor nu împărtășesc acest punct de vedere, adaugă cotidianul. Nu există legi sau reglementări care să interzică unei persoane cu antecedente penale să beneficieze de un transplant sau de o procedură experimentală precum cea suportată de Bennett.

„Principiul-cheie în medicină este de a trata orice bolnav, indiferent cine este”, explică Arthur Caplan, profesor de bioetică la Universitatea din New York. „Nu ne ocupăm noi de sortarea păcătoșilor de sfinți. Criminalitatea este o chestiune legală”, subliniază medicul.

De ce a fost ales David Bennett pentru acest transplant?

Eticienii care reglementează domeniul medical susțin că sistemul de justiție penală impune deja pedepse cu închisoarea, despăgubiri sau alte sancțiuni celor condamnați pentru infracțiuni violente. Suspendarea serviciilor medicale nu face parte din aceste sancțiuni.

„Această diviziune între sistemul juridic și cel medical există dintr-un motiv întemeiat”, a declarat Scott Halpern, profesor de etică medicală la Universitatea din Pennsylvania. „Avem un sistem juridic conceput pentru a determina o reparație justă pentru infracțiuni și avem un sistem de asistență medicală care urmărește să ofere îngrijire fără a ține cont de caracterul personal sau de istoricul oamenilor”, subliniat el.

Oficialii Centrului Medical al Universității din Maryland au refuzat să spună dacă știau sau nu despre trecutul penal al lui Bennett, notează The Washington Post. Spitalul din Baltimore oferă „îngrijiri care salvează vieți fiecărui pacient care intră pe ușile sale, pe baza nevoilor sale medicale, nu a trecutului sau a împrejurărilor de viață”, a precizat instituția medicală.

„Acest pacient a venit la noi într-o situație disperată, iar o decizie privind eligibilitatea sa pentru transplant a fost luată exclusiv pe baza dosarului său medical”, a arătat spitalul într-un răspuns oferit presei.

„Aveam de ales fie moartea, fie acest transplant. Vreau să trăiesc. Ştiu că este destul de riscant, dar era ultima mea opţiune”, declara David Bennett cu o zi înaintea operaţiei. „Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine”, a continuat bărbatul, care a petrecut ultimele luni ţintuit la pat şi conectat la un aparat care l-a ţinut în viaţă.

CITEȘTE ȘI: PREMIERĂ MONDIALĂ: O inimă de porc a fost transplantată cu succes în corpul unui om