Deputaţii socialişti au contestat la Curtea Constituţională legea prin care limba română a devenit limbă oficială în Republica Moldova. Aleşii au depus la Înalta Curte o cerere în care solicită verificarea constituţionalităţii legii care vizează înlocuirea sintagmei ''limba moldovenească'' cu ''limba română''  în toate documentele oficiale, inclusiv în textul Constituţiei. Deputatul Vlad Batrîncea a menţionat că speră ca sesizarea să fie examinată obiectiv.

''Constituţia nu poate fi modificată printr-o lege organică votată de o majoritate simplă în Parlament. La Parlament aceste proceduri cer votul a două treimi din deputaţi, a 68 deputaţi, şi această procedură a fost ignorată. Este foare important ca Curtea Constituţională să nu admită interpretări voluntariste a constituţiei'', a spus VLAD BĂTRÎNCEA, deputat PSRM, vicepreşedintele Parlamentului.

În 2013 a fost emisă o hotărâre a Curţii Constituţionale care a stabilit că textul din Declaraţia de Independenţă, potrivit căruia limba română este limbă de stat a Republicii Moldova, prevalează asupra articolului 13 din Constituţie, care stipulează că limba de stat este limba moldovenească. Mai exact, a fost menţionat că ''Limba română ca limbă de stat este o situaţie de fapt constatată în însuşi textul Declaraţiei de Independenţă, care este fondator al statului Republica Moldova''.

În 2017 un grup de deputaţi a cerut Curţii Constituţionale să ofere aviz la proiectul de lege privind modificarea articolului 13 din Constituţie. Atunci magistraţii au specificat că modificare articolului 13 din Constituţie nu constituie o iniţiativă ordinară de modificare a Legii Supreme, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curţii Constituţionale făcând trimitere la hotărârea Curţii din 2013. Acest argument a stat la baza legii adoptată de Parlament şi publicată în Monitorul Oficial în luna martie.