Cândva un râu navigabil, acum o groapă de gunoi. Vorbim despre râul Bâc care din cauza factorului uman ar putea să dispară. Acum opt ani, o decizie a consiliului sătesc din Temeleuţ, raionul Călăraşi, le-a permis localnicilor să pompeze apa din izvoarele râului. În consecinţă, acesta a rămas fără o sursă de apă.

Râul Bâc are o lungime de peste 150 de kilometri. Izvorăşte din satul Temeleuţ şi traversează raioanele Călăraşi, Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi, municipiul Chişinău şi se revarsă în Nistru. Acum opt ani, din cauza unei decizii a consiliului local din Temeleuţ, râul a rămas fără o sursă de apă.

"Nu avea satul apă şi Consiliul a hotărât să fie captate apele Bâcului pentru necesităţile oamenilor. La moment din râu se aprovizionează gimnaziul, grădiniţa şi 100 de familii din satul Temeleuţ", a menţionat Ana Liubovici, locuitoarea satului.

"Practic râul Bâc începe de la Călăraşi, acolo se acumulează apa din izvoare şi bazine acvatice", a explicat Tihon Său, şef la Inspecţia Ecologică din Călăraşi.

Potrivit arhitecţilor Capitalei, acum 300 de ani, lucrurile arătau altfel. Râul Bâc era unul navigabil, iar negustorii îşi transportau marfa cu bărcile.

"În acest teritoriu era un lac, lacul Târgului. În 1700, râul avea şase mori de apă în această zonă şi treceri fluviale locale în care negustorii primeau marfa direct de la Dunărea de Jos, de la Nistru şi ajungea în centrul Târgului Chişinău", a declarat Nicon Zaporojan, arhitectul şef adjunct al Capitalei.

După cel de-al doilea război mondial au existat mai multe tentative de reabilitare a bazinului râului Bâc în perimetrul Capitalei, dar fără succes. Cel mai cunoscut este cel elaborat în 2001 de către Institutul AquaProiect. Conform acestuia, malurile râului urmau să fie amenajate cu bănci, felinare şi gazon. În 2005, însă din lipsă de fonduri, lucrările de proiectare au fost stopate.

Mai multe despre problemele râului Bâc, dar şi despre soluţiile de reabilitare a acestuia aflaţi astăzi la Săptămâna de vreme de la 17.15