A crescut numărul moldovenilor care ar accepta să se vaccineze anti-COVID. Cel puțin asta reiese din datele unui studiu elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Astfel, 41 la sută dintre respondenți ar accepta imunizarea, în comparație cu 31% în studiile anterioare.

Totodată, a scăzut și numărul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranță. La general, vaccinul este acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.

În cadrul sondalului, cel puțin 3 din 4 repondenți au comunicat că factorii ce contează cel mai mult în decizia de vaccinare se referă la asigurarea că serul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse, asigurarea interacțiunii libere cu membrii familiei și prietenii după vaccinare, asigurarea gratuită a vaccinului și recomandarea din partea OMS și a medicului de familie. Iar 83 la sută dintre respondenți sunt încă îngrijorați că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătății.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Sănătății, neîncrederea în procesul de vaccinare este alimentată de zvonurile negative din spațiul public. Astfel, 82% din respondenți au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave și că au eficacitate redusă. Totodată, fiecare al zecelea respondent a fost expus faptului că prin vaccinare se urmărește implantarea de cipuri în corpul uman.

Dintre respondenții care acceptă să fie vaccinați, 41% ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

În același timp, fiecare a patra persoană adultă (25%) continuă să nu creadă că noul coronavirus este real sau nu este sigură că acesta există.

18% din respondenți (față de 11% în noiembrie și 5% în august 2020) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testați pozitiv la COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 6% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

Studiul confirmă tendința de creștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se îmbolnăvească de COVID-19 (de la 33% în iulie 2020 la 48% în martie 2021). Mai mult ca atât, se atestă o creștere semnificativă a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare: de la 295 29% în noiembrie 2020 la 43% în martie 2021.

De asemenea, studiul confirmă creșterea continuă a numărului de persoane care simt că virusul este aproape de ei (de la 18% în iulie 2020 la 36% în martie 2021) și se răspândește rapid (de la 63% în iulie 2020 la 77% în martie 2021).

Totodată, studiul atestă un nivel înalt de conștientizare și conformare (96%) privind obligativitatea de a respecta condițiile regimului de autoizolare la domiciliu (14 zile) impus de autorități în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19.

Autoaprecierea înaltă/foarte înaltă a nivelului de cunoaștere a măsurilor de protecție rămâne constantă la 95% dintre respondenți. Totuși, deși se simt foarte încrezători în ceea ce privește cunoștințele protective, respondenții se simt mai puțin capabili să evite o infecție (acest indicator este în scădere continuă – de la 4,67 în iulie 2020 puncte la 4,33 puncte în martie 2021, pe o scală de 7 puncte, unde 1 este foarte dificil și 7 este foarte ușor).

Practic 9 din 10 respondenți (în creștere față de studiile precedente) susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind măsurile de protecție anti-COVID. Însă, pentru fiecare al treilea respondent este dificil să aprecieze dacă informațiile despre noul coronavirus în presă sunt de încredere. Procentul respondenților confuzi față de știrile despre COVID-19 în spațiul media este în creștere față de studiile precedente. 73% dintre respondenți (fără schimbări față de studiul precedent) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

Din numărul persoanelor chestionate, 86% dintre respondenți (cu 9% mai mult față de luna noiembrie 2020) sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.

Peste 94% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.

Pandemia a lovit și în situația financiară a moldovenilor. 46% dintre respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit (36% în noiembrie 2020) în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată (58% în noiembrie 2020).

Al patrulea studiu arată o stabilizare a comportamentelor nesănătoase la populație: 9% au făcut mai puțin sport decât de obicei (9% în noiembrie, 13% în august și 34% în iulie 2020), 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (5% în noiembrie și august și 17% în iulie 2020) și 2% au băut mai mult alcool, decât de obicei (2% în noiembrie și august și 8% în iulie 2020).

Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut cu 6% față de studiile precedente (de la 29% la 23%).

Nivelul de încredere în instituțiile publice este în creștere continuă din luna august 2020. Medicul de familie, spitalele și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere. O creștere foarte mare a nivelului de încredere se atestă față de Președinție (50% față de 25% în noiembrie 2020).

Referitor la noile restricții impuse, 55% din respondenți nu sunt de acord cu obligativitatea de a desfășura studiile în regim online.

Cel de-al patrulea val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-21 martie 2021, pe un eșantion probabilist de 1.009 persoane din 423 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.