În epoca dezvoltării vertiginoase a spaţiului virtual, atacurile cibernetice devin una dintre provocările zilei. Autorităţile Moldovei exclud, însă, un furt de date stocate pe serverele sau calculatoarele angajaților la stat. Totuşi, acestea recunosc însă că există şi breșe de securitate.

Problema asigurării securității cibernetice a instituțiilor guvernamentale din Moldova a apărut la începutul anilor 2000 Trei ani mai târziu, la inițiativa Serviciului de Informații și Securitate, a fost creată o rețea internă pentru schimbul informațional protejat între instituțiile statului.

"În Chișinău avem peste 50 de km de fibră optică pentru asigurarea transmiterii acestor date. Acest sistem nu are legatură cu Internetul, este o măsură organizatorică mai mult", a explicat fostul director interimar al SIS, Valentin Dediu.

Specialiştii din domeniul IT sunt de părerea că datele transmise prin această rețea nu sunt total protejate. Responsabili din cadrul SIS au refuzat să ne spună dacă, pe parcursul anilor, au existat scurgeri de informații din sistemul guvernamental închis, invocând secretul de stat. Mai vulnerabile sunt însă reţelele informatice conectate la Interet. Doar în 2014, au fost identificate peste 7 milioane de incidente cibernetice.

"Atunci când vorbim despre e-mailuri cifra este de aproximativ două milioane de e-mailuiri spam. Acest sistem a blocat 1.966.000 e-mail-uri spam, printre care 58.000 de e-mail-uri cu viruşi", a zis șefa Centrului pentru Securitate Cibernetică, Natalia Spânu.

Sistemul sofisticat de protecție al Centrului de Telecomunicații Speciale poate fi penetrat cu un virus care nu există în baza de date a instituţiei, spun specialiştii din domeniul IT. Dar există şi metode mai simple.

"În instituțiile noaste guvernametale nu există o securitate atât de serioasă. De exemplu, prize de conexiune locală există în coridor. Ai pus un echipament care nici nu se observă în acestă priză și el deja wirelles transmite mai departe", a spus unspecialist din domeniul securității IT.

Responsabili de securitatea acestor rețele sunt conducătorii instituțiilor.

"Din activitatea zilnică am observat că nu avem cu cine lucra, expediem rapoarte, alerte, că rețeaua dumneavoastră este compromisă. Nu există nici o reacție", a conchis șefa Centrului pentru Securitate Cibernetică.

Se pare că autorităţile reacţionează doar în situaţii critice, aşa cum s-a întâmplat la Poliţia de Frontieră.

"A fost utilizat un flash USB şi a fost introdus un virus care pe parcurs a avut posibilitatea să culeagă toate informațiile de la hotarele Republicii Moldova. În scurt timp a fost depistat", a adăugat Valentin Dediu.

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Suprem de Securitate a decis elaborarea Strategiei Naționale de Securitate Cibernetică.