Spionajul german a declarat că Rusia a sprijinit mişcarea separatistă din Catalonia
Embed:
Hans-Georg Maassen, şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), serviciul german de informaţii interne, a declarat luni că guvernul rus a sprijinit separatismul catalan printr-o campanie de dezinformare în zilele de dinaintea referendumului privind independenţa Cataloniei ce a avut loc la 1 octombrie 2017, scrie agerpres.ro.
Maassen a făcut această declaraţie în cadrul unui discurs rostit la un simpozion organizat la Berlin de către BfV pe tema ''ameninţărilor hibride'', în care a subliniat că anumite ţări sunt ''interesate'' de o Uniune Europeană ''divizată'' şi ''slabă'' şi care nu îşi poate exercita pe deplin rolul de ''actor global''.
Întrebat ulterior pe această temă, Maassen a afirmat într-o conferinţă de presă că BfV nu a obţinut în mod direct informaţii în acest sens, ci că astfel de date i-au fost furnizate, dar a adăugat că pare ''foarte plauzibil'' şi ''rezonabil'' ca Moscova să acorde sprijin separatiştilor.
''Pentru alte state este atractivă recurgerea la ameninţările hibride cu scopul de a dăuna intereselor europene. Este avantajos. Ar fi naiv să credem că aceste state ar renunţa la acestea'', a afirmat şeful serviciului german de informaţii interne în discursul său.
Maassen a definit ''ameninţările hibride'' drept tentativă a unui stat de a influenţa asupra altora prin intermediul unei combinaţii de metode, de la atacuri cibernetice la campanii de dezinformare, trecând prin sabotaj, ceea ce presupune un ''pericol existenţial pentru democraţiile noastre''.
Aceste activităţi sunt atractive prin eficacitate şi repercusiuni, ''atractive şi lucrative'' şi de asemenea complexe. În plus, este dificil de stabilit originea lor, a spus el, avertizând împotriva ''gherilelor hibride'' care efectuează aceste operaţiuni, grupuri eterogene profilate pe spionaj, fanatizate (cu sprijin extern), având în componenţa lor infractori şi hackeri.
Deşi multe din aceste acţiuni nu sunt noi, Maassen a argumentat că ameninţările hibride din prezent sunt ''calitativ şi cantitativ'' diferite faţă de cele din trecut graţie marii interconectări adusă de Internet şi unei anumite ingeniozităţi multilateraliste ce a rezultat după încheierea Războiului Rece.
În special critic la adresa Moscovei a fost directorul general al Serviciului britanic de informaţii interne MI5, Andrew Parker, care a spus că Rusia este un ''stat ostil'' şi ''principalul protagonist'' în utilizarea ''ameninţărilor hibride'', printre care a menţionat atacurile cibernetice şi otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal la Salisbury.
Guvernul rus, a spus el, a comis ''încălcări flagrante ale normelor internaţionale'' prin ''acţiuni agresive şi pernicioase ale armatei şi serviciilor sale secrete'', mergând de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea până la încercări de a influenţa alegerile din SUA şi Franţa.
Campaniile de dezinformare duse în reţelele de socializare reprezintă o ''nouă formă de arme de distrugere în masă'', a declarat comisarul european responsabil pentru Uniunea securităţii, Julian King, pledând pentru consolidarea cooperării în cadrul UE.
În acest sens, şeful BfV a spus că prevenirea ''începe prin conştientizarea'' despre această ameninţare, pledând pentru sensibilizarea opiniei publice şi prezentarea unor mesaje contrare.
El a subliniat, de asemenea, ''rolul extraordinar'' al mass-media în această privinţă, întrucât cetăţenii au nevoie de 'informaţii sigure' şi s-a exprimat pentru un consum al informaţiilor în mod ''conştient şi critic'' de către cetăţeni
Maassen a făcut această declaraţie în cadrul unui discurs rostit la un simpozion organizat la Berlin de către BfV pe tema ''ameninţărilor hibride'', în care a subliniat că anumite ţări sunt ''interesate'' de o Uniune Europeană ''divizată'' şi ''slabă'' şi care nu îşi poate exercita pe deplin rolul de ''actor global''.
Întrebat ulterior pe această temă, Maassen a afirmat într-o conferinţă de presă că BfV nu a obţinut în mod direct informaţii în acest sens, ci că astfel de date i-au fost furnizate, dar a adăugat că pare ''foarte plauzibil'' şi ''rezonabil'' ca Moscova să acorde sprijin separatiştilor.
''Pentru alte state este atractivă recurgerea la ameninţările hibride cu scopul de a dăuna intereselor europene. Este avantajos. Ar fi naiv să credem că aceste state ar renunţa la acestea'', a afirmat şeful serviciului german de informaţii interne în discursul său.
Maassen a definit ''ameninţările hibride'' drept tentativă a unui stat de a influenţa asupra altora prin intermediul unei combinaţii de metode, de la atacuri cibernetice la campanii de dezinformare, trecând prin sabotaj, ceea ce presupune un ''pericol existenţial pentru democraţiile noastre''.
Aceste activităţi sunt atractive prin eficacitate şi repercusiuni, ''atractive şi lucrative'' şi de asemenea complexe. În plus, este dificil de stabilit originea lor, a spus el, avertizând împotriva ''gherilelor hibride'' care efectuează aceste operaţiuni, grupuri eterogene profilate pe spionaj, fanatizate (cu sprijin extern), având în componenţa lor infractori şi hackeri.
Deşi multe din aceste acţiuni nu sunt noi, Maassen a argumentat că ameninţările hibride din prezent sunt ''calitativ şi cantitativ'' diferite faţă de cele din trecut graţie marii interconectări adusă de Internet şi unei anumite ingeniozităţi multilateraliste ce a rezultat după încheierea Războiului Rece.
În special critic la adresa Moscovei a fost directorul general al Serviciului britanic de informaţii interne MI5, Andrew Parker, care a spus că Rusia este un ''stat ostil'' şi ''principalul protagonist'' în utilizarea ''ameninţărilor hibride'', printre care a menţionat atacurile cibernetice şi otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal la Salisbury.
Guvernul rus, a spus el, a comis ''încălcări flagrante ale normelor internaţionale'' prin ''acţiuni agresive şi pernicioase ale armatei şi serviciilor sale secrete'', mergând de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea până la încercări de a influenţa alegerile din SUA şi Franţa.
Campaniile de dezinformare duse în reţelele de socializare reprezintă o ''nouă formă de arme de distrugere în masă'', a declarat comisarul european responsabil pentru Uniunea securităţii, Julian King, pledând pentru consolidarea cooperării în cadrul UE.
În acest sens, şeful BfV a spus că prevenirea ''începe prin conştientizarea'' despre această ameninţare, pledând pentru sensibilizarea opiniei publice şi prezentarea unor mesaje contrare.
El a subliniat, de asemenea, ''rolul extraordinar'' al mass-media în această privinţă, întrucât cetăţenii au nevoie de 'informaţii sigure' şi s-a exprimat pentru un consum al informaţiilor în mod ''conştient şi critic'' de către cetăţeni
BfV, campanie de dezinformare, Germania, guvernul rus, Hans-Georg Maassentoate TAG-urile
ROMÂNIA - UE
ROMÂNIA - UE