Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.

Mesele de sărbătoare ale găgăuzilor sunt doldora de bucate tradiţionale. Nelipsite sunt plăcintele cu diverse umpluturi, numite "câvârma".

"Aluatul se pregăteşte din făină şi apă. Apoi adăugăm brânză de vaci. Sunt foarte gustoase. În perioada postului, le umplem cu bostan. Copiii le adoră", spune o femeie.

Iar cântecele populare găgăuze, un fel de strigătură cântată, se numesc "mani". Găgăuzii sunt şi dansatori iscusiţi. 

Un loc aparte în cultura găgăuză îl ocupă ţesutul covoarelor şi brodatul costumelor naţionale. Fiecare ornament îşi are sensul. 

"Poporul nostru întotdeauna a avut un sentiment de admiraţie faţă de păsări şi animale. Cocoşul este pasărea care s-a bucurat mereu de un respect deosebit. Acesta poate fi întâlnit pe covoare sau prosoape. El simbolizează prietenia şi unitatea familiei. Nu se folosesc nuanţele aprinse, toate culorile sunt naturale", susţine directorul muzeului din satul Beşalma, Ludmila Marin.

În unele familii se mai păstrează covoare, ţesute acum un secol.

"Acest covor are 120 de ani. Nici nu ştiu cine l-a ţesut. Bunica i l-a transmis mamei, iar ea, la rândul ei, soţiei mele", spune un bărbat. 

Costumul popular pentru bărbaţi este compus din pălărie, cămaşă, vestă şi pantaloni - toate din ţesături naturale. Femeile poartă rochie, şorţ şi batic, iar drept accesorii - mărgele şi flori naturale. 

"Fiecare fată creştea acasă flori de muşcată. Când planta înflorea, fata îşi prindea muşcata uite-aici şi ieşea în centrul satului. Floarea de muşcată simbolizează frumuseţe şi puritate", susţine o femeie.

Principalele sărbători ale găgăuzilor sunt "Hederlez", marcată primăvara, de ziua Sfântului Gheorghe, şi "Câsâm", care este sărbătorită toamna şi coincide cu ziua Sfântului Dumitru. Acestea semnifică începutul şi sfârşitul sezonului agricol din regiune, când animalele sunt scoase la păşune.