Starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 60 de zile, începând cu data de 7 octombrie. Decizia a fost luată de către majoritatea parlamentară. În faţa deputaţilor, premierul Natalia Gavriliţă a argumentat această măsură prin faptul că Guvernul trebuie să acţioneze rapid în condiţiile în care Gazprom a redus volumul livrărilor de gaze, iar acest lucru pune în pericol securitatea energetică. Mai mult, premierul susţine că acţiuni precum anexarea ilegală de către Rusia a unor teritorii din Ucraina ar putea destabiliza situaţia economică din ţară.

Pe de altă parte, deputaţii Blocului Socialiştilor şi al Comuniştilor au declarat că nu este necesară prelungirea stării de urgenţă întrucît ţara este asigurată cu gaz.

„Infrastructura critică din Ucraina, inclusiv cea din sfera energetică, se află tot mai mult sub ameninţarea unor potenţiale atacuri militare, amplificând consecinţele deja grave ale războiului. Tentativa ilegală de anexare a unor teritorii ale statului vecin şi riscul de utilizare a unor forme de armament mai distructive, însoţite de intensificarea acţiunilor de tip hibrid ce vizează nemijlocit destabilizarea situaţiei social economice din R Moldova, toate acestea sunt elemente care ne obligă să avem la dispoziţie instrumentele necesare pentru a reacţiona rapid”.

„Ca mamă, vă întreb. Ce viitor vrem pentru copii noştri? Ne dorim să trăiască sub ameninţarea spectrului războiului, cu frica că într-o zi vor fi mobilizaţi să lupte cu arma în mână împotriva semenilor lor ? Că vor putea fi închişi dacă că îşi vor exprima opinii şi convingeri contrare puterii ?”, a spus Natalia Gavrilița.

„Nu era mai oportun ca la anumite etape când trebuie de primit aceste decizii să veniţi cu o asumare de răspundere? Nu de alta, dar o să intraţi în istorie ca cel mai longeviv Guvern care a condus sub situaţii excepţionale şi mă tem eu să nu vină ideea cetăţenilor de a omite Parlamentul pentru că în cazul dat el nu trebuieşte”, a declarat deputatul BCS, Petru Burduja.

„Să modificăm Constituţia şi să aprobăm procedura de adoptare a situaţiilor de urgenţă care există în sistemul francez, roman”, a relatat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. 

„Întreb fracţiunile dacă suntem de acord cu această propunere? ... E devreme, e devreme”, a menționat Igor Grosu.

Deputaţii Blocului Socialiştilor şi Comuniştilor nu au participat la procedura de vot şi în semn de protest au părăsit sala de şedinţe.

„Polonia a primit cel mai mare număr de refugiaţi. Au gestionat bine. Au încadrat în câmp de muncă, au oferit prestaţii sau deservire medicală, au organizat cazare, fără stare de urgenţă. Nu ne-aţi convins, doamna Gavriliţă,nu vom vota prelungirea strării de urgenţă şi nu avem ce face azi aici în Parlamentu Republicii Moldova”, a afirmat deputatul PAS, Doina Gherman.

Este a cincea oară de la începutul războiului din Ucraina când Guvernul propune instituirea stării de urgenţă. Ultima dată, Parlamentul a prelungit starea de urgenţă cu 60 de zile la sfârşitul lunii iulie.

Potrivit membrilor Executivului, acestă măsură este necesară întrucât asupra ţării planează un şir de ameninţări, iar autorităţile au nevoie de pârghii pentru a putea lua decizii prompt.