Summitul NATO va reuni 18 președinți de ţară, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

De asemenea, sunt așteptați peste 2.200 de oficiali din ţările partenere, printre care Moldova, Georgia şi Ucraina.

Cu o zi înainte de Summit, secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că în cadrul întâlnirii se vor lua decizii definitorii cu privire la securitatea mondială. 

"În aceste două zile vom lua noi măsuri importante în ceea ce privește modernizarea în continuare a măsurilor de apărare și menținerea stabilității, dincolo de frontierele noastre. Aici se include mai multă prezență militară", a spus secretarul general al NATO Jeans Stoltenberg. 

În Varșovia, evenimentul este urmărit de colegul nostru, realizatorul Vitalie Dogaru.

Principalele trei subiecte care vor fi dezbătute la summit sunt combaterea terorismului, criza imigranţilor, dar şi prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru presupusa ei implicare în conflictul din estul Ucrainei.

Cu ocazia Summitului, măsurile de securitate din capitala Poloniei au fost sporite.

Acum doi ani, la summitul organizat în Marea Britanie, liderii celor 28 de state membre ale NATO au anunţat priorităţile imediate ale alianţei.

Printre subiectele fierbinţi de pe agendă au fost conflictul armat din estul Ucrainei şi sporirea capacităţii de reacţie în cazul ameninţărilor din partea Rusiei. În special, alianţa a decis să suplimenteze efectivele sale militare din Ţările Baltice, Polonia, România şi Bulgaria.

În septembrie 2014, Alianţa Nord-Atlantică a decis să-i acorde Ucrainei 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul Apărării.

De asemenea, în contextul implicării Rusiei în conflictul din Donbass, Alianța a hotărât să-şi întărească prezența în estul Europei.

Astfel, în toamna anului trecut, în România a fost inaugurat un comandament NATO, iar în luna mai a acestui an a devenit operațional scutul antirachetă, care poate apăra Statele Unite şi aliaţii săi în caz că inamicii lansează rachete balistice.

Și dacă Vestul privește proiectul cu entuziasm, Moscova consideră că sistemul îi ameninţă securitatea.

În scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică va trimite suplimentar, în Polonia şi în Ţările Baltice, aproximativ patru mii de militari.

NATO are și un program pentru mobilizarea trupelor sale în doar trei zile. În cazul în care o țară membră va fi amenințată, din Spania vor porni forțele terestre. Vor pune umărul și militarii de elită din Forţele pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite. Marea Britanie va contribui cu nave de război, Italia - cu avioane de luptă şi transport, iar Polonia va veni cu specialiști și echipamente pentru intervențiile chimice, biologice, nucleare și radiologice.

Pentru a stabili cât de eficient este acest plan, țările membre ale NATO au efectuat o serie de exerciții militare în ultimii doi ani.

O altă preocupare a NATO este combaterea grupării teroriste Statul Islamic din Siria și Irak.