Parlamentul Suediei i-a înmânat astăzi liderul social-democrat, Stefan Lofven, un al doilea mandat în fruntea guvernului, punând astfel capăt la mai mult de patru luni de impas după scrutininul din 9 septembrie anul trecut care a rezultat într-un parlament fără o majoritate decisivă și care trebuia sprijinită de partidul populist de extremă dreapta, Democrații Suedezi, o formațiune susținătoare a tezei supremației rasei albe.

Suedia se pregătea pentru eventualitatea unor alegeri anticipate până săptămâna trecută, când Lofven a convenit o înțelegere istorică cu partidele Centrist, Liberal și Verde, reunind astfel partide de centru-dreapta și centru-stânga pentru a împiedica Democrații Suedezi anti-imigrație să capete mai multă putere pe scena politică. Partidul populist a înregistrat un scor de 17,5% în alegerile din septembrie, sprijinul lor fiind întărit de preocupările crescânde ale alegătorilor în ceea ce privește imigrația, pe fondul creșterii împușcărilor și a violențelor în orașele mari, scrie caleaeuropeana.ro

După câștigarea votului, Lofven declara că:

,,Tot mai multe guverne se bazează pe partide cu o agendă antidemocratică. Dar în Suedia susținem democrația și egalitatea. Suedia a ales o cale diferită.”

Deși Suedia va avea în curând un guvern funcțional care va ține Democrații Suedezi departe de la orice influență asupra agendei, Lofven se confruntă cu alte provocări majore.

Acordul cu Partidul Centrist și Partidul Liberal îi impune lui Lofven să reducă impozitele și să flexibilizeze regulile de pe piața forței de muncă și de închiriere a proprietăților, o schimbare bruscă spre dreapta, care ar putea să înstrăineze mulți dintre suporterii tradiționali ai partidului său.

De asemenea, coaliția reunește partide cu ideologii fundamental opuse, crescând riscul ca guvernul să aibă o durată scurtă de viață.

Centriștii și liberalii – care și-au părăsit partenerii de alianță, moderații și creștin-democrații -, pentru a-i asigura lui Lofven un al doilea mandat, se confruntă cu o reacție dură din partea alegătorilor de centru-dreapta.

“Constelația care a ales acest prim-ministru este unită doar de un singur lucru, o dorință care poate fi pusă sub semnul întrebării din punct de vedere democratic de a exclude alte partide de la a-și exercita influență – să nu permită voturilor lor să conteze”, a declarat liderul Moderaților, Ulf Kristersson.

Lofven a fost sprijinit de 115 parlamentari, în timp ce 153 au votat împotriva sa, iar 77 s-au abținut. Conform legislației suedeze, candidatul devine prim-ministru atâta timp cât majoritatea parlamentului nu votează împotriva sa.

Partidul Stângii din opoziție s-a abținut de la vot conform anunțului făcut după nominalizarea lui Lofven de către Riksdag – asemeni Centrișilor și liberalilor – deoarece a dorit ca Lofven să fie reinstalat în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, Stânga nu îi va ușura mandatul lui Lofven, avertizând că îi vor provoca parlament dacă agenda sa se va concentra prea mult pe măsuri de dreapta.

Renumirea lui Stefan Lofven în funcția de premier a atras o primă reacție de la Bruxelles. Într-un comunicat din această dimineață al serviciului de presă al Consiliului European, Președintele Donald Tusk îl felicită pe Lofven pentru cel de-al doilea mandat, într-o scrisoare adresată acestuia. Conținutul scrisorii este redat integral mai jos:

,,Doresc să vă felicit pentru aprobarea dvs. în calitate de prim-ministru al Suediei.

Vă doresc un nou termen de succes, sunt convins că veți menține rolul important al țării dvs. în păstrarea unității Uniunii Europene și în a face față în mod proactiv sarcinilor comune. Atingerea unor rezultate pozitive, inclusiv asupra Brexit, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi stoparea migrației ilegale, creșterea securității, prevenirea schimbărilor climatice și consolidarea rolului UE într-o lume în schimbare, vor necesita eforturi și hotărâri comune.

Având în vedere aceste provocări, sunt încântat să mă pot baza pe capacitatea dvs. de a conduce și pe cooperarea noastră excelentă.

Aștept cu nerăbdare să vă văd la următoarea noastră reuniune a Consiliului European.”