(UPDATE 12:05) Referitor la fostul procuror Viorel Morari. Cred că cu toții așteaptăm informații despre cazul dat. Astăzi la ora13:00, la curtea de Apel Chișinău este programată examinarea cazului privind arestul preventiv. Pentru a nu afecta, astăzi nu vom pune în discuții acest subiect. Vom veni cu o conferință de presă săptămâna viitoare.

(11:55) O atenție aparte în cazul controlului s-a atras atenția la privind frauda bancară și cea a finanțării PSRM.

acelaşi tratament ignorant au cunoscut şi alte cauze penale în care subiectul investigaţiilor venea în contradicţie cu versiunea de bază acceptată la acel moment  de PA.

Procuratura Generală nu s-a implicat în acest dosar penal decât pentru verificarea lui în legătura cu examinarea adresării oficiale a Preşedintelui PSRM, Zinaida Greceanîi, fiind constate încălcările procesuale enumerate supra.

(11:52) Cu referire la aşa-numitele cauze de rezonanţă, care au fost pe larg mediatizate în spaţiul public, menţionez că acest exerciţiu, de fapt, cel mai des a fost folosit nu tocmai cu cea mai nobilă intenţie, ci în multele cazuri pentru a induce în eroare opinia publică că se fac investigaţii complete, precum şi pentru a sustrage atenţia de la alte cazuri importante.

Menționăm că este vorba despre cazuri intens mediatizate în fazele incipiente ale anchetelor, dar despre care, în timp, opinia publică cunoaște tot mai puțină informație.

Procurorul de caz a solicitat condamnarea singurului inculpat la o pedeapsă sub formă de amendă și, pe motiv că a fost deținut în arest 6 luni să nu fie privat nici de dreptul de a ocupa anumite funcții. La fel, s-a stabilit că, pe parcursul investigării cauzei, sumele de bani în diferite valute, ridicate în timpul perchezițiilor, adică cele evaluate la peste 6 mln. lei, în cea mai mare parte, treptat, au fost restituite sub diferite pretexte de către procurorul de caz persoanei de la care au fost ridicate.

Cu titlu de alt exemplu, voi menționa o cauză de învinuire a trei persoane fizice și cinci persoane juridice, acuzate de comiterea infracțiunilor de pseudoactivitate de întreprinzător, spălare de bani și evaziune fiscală, în rezultatul cărora bugetul a fost prejudiciat cu peste 292 milioane lei.

Pe parcursul cercetării judecătorești, acuzatorul de stat, care era și unul dintre procurorii-şefi adjuncţi ai PCCOCS, în cadrul dezbaterilor judiciare, a solicitat aplicarea față de inculpați a pedepselor non-privative de libertate cu eliberarea acestora din starea de arest. (În total la faza de urmărire penală și judecată acești inculpați au fost menținuți în stare de arest 7 luni.)

La acea etapă, dosarul în cauză a fost pe larg mediatizat, iar pentru corpul de procurori a fost prezentat ca și un exemplu de practică pozitivă, necesar a fi preluată și implementată în asemenea categorii de dosare.
În esență, inculpații și-au cumpărat libertatea prin achitarea în mod benevol a prejudiciului cauzat doar prin 2 din cele 3 infracțiuni incriminate.

De facto, la acel moment, publicul nu cunoștea despre suma reală a prejudiciului cauzat prin infracțiune. Astfel, prin neconfiscarea mijloacelor bănești rezultate din infracțiunea de spălare de bani, inculpații au fost exonerați de achitarea a peste 292 milioane de lei, iar la buget a fost încasată doar suma de 36 milioane lei.

Renunțări parțiale la capete de acuzare, sau diminuări ale volumului prejudiciului cauzat prin infracțiune, au fost identificate și în alte cauze penale.
Nu mai puțin grave sunt practicile când procurorii au deferit justiției cauze în privința unor persoane interpuse, în special cu referire la dosarele despre evaziune fiscală. Astfel, au fost identificate cauze în care persoane interpuse au fost condamnate, iar cauzele autorilor reali, care acționau din umbră, urmare a disjungerilor, trenează și astăzi în faza de urmărire penală.
     
Un alt exemplu vizează o cauză penală instrumentată de Procuratura Anticorupţie în care două persoane fizice şi un agent economic au fost condamnaţi pentru contrabandă cu peste 900 kg de chihlimbar în valoare de aproximativ 10 mln. lei.
Despre această captură valoroasă a fost informată societatea prin intermediul media.

Cu referire la cauzele penale pornite împotriva exportatorilor autohtoni, care au creat locuri de muncă, au atras investiții străine și au achitat impozite impunătoare la bugetul de stat, astăzi avem pe rolul instanțelor de judecată mai multe asemenea cauze penale, acțiunile făptuitorilor fiind încadrate drept contrabandă, care în eventualitatea condamnării acestor antreprenori, riscă să le fi confiscate veniturile obținute din activități legale. În esență, în opinia Procuraturii Generale, prin aceste fapte nu se atentează la securitatea economică a țării, iar eventualele încălcări reținute în sarcina exportatorilor pot fi încadrate fie în baza unor alte norme din Codul penal, mult mai blânde, fie se încadrează în sfera contravenționalului.

În cadrul instrumentării cauzei penale au fost arestate mai multe persoane pentru pretinse fapte de corupere pasivă și activă, fals în acte contabile. După remiterea cauzei penale în instanța de judecată, procurorul de caz a solicitat instanței de judecată aplicarea în privința unui inculpat a unei pedepse cu suspendare condiționată, iar în privința la alți patru inculpați pedepse cu amendă. Asemenea abordări contravin practicilor CtEDO, or în condițiile aplicării prin hotărârile judecătorești a unor pedepse neprivative, eventualele măsuri privative de libertate aplicate în faza urmăririi penale, mai ales pentru perioade mai îndelungate, ridică serioase semne de întrebare din perspectiva respectării art.5 din  Convenție.

În materialele cauzelor verificate lipsesc careva date care ar indica că procurorul-șef și, respectiv, procurorii-şefi adjuncţi ai Procuraturii Anticorupție şi PCCOCS, în calitate de procurori ierarhic superiori, în corespundere cu prevederile CPP şi actele instituţionale, ar fi intervenit pentru asigurarea înlăturării omisiunilor organelor de urmărire penală şi ale procurorilor.

Peste 10 persoane au fost arestate care ar fi spălat 6 milioane de lei, doar o singură persoană a fost diferențiata justiției, iar restul nu au fost cercetate. Persoana a fost singura care a primit o pedeapsă cu condamnare.

Procurorii au diferențiat juridică dosare cu delapidări fiscale. 

Studiul a scos la evidență că procurorul de caz susținut de procuror șef au transmis spre păstrate aceste bunuri (chihlimbar). Aici au fost cinci angajați ai serviciului vamal. 

Aceștia au urmărit ca chihlimbaru să nu ajungă la stat și persoana să nu fie reținută.

Mai multe persoane care au avut mici antreprenoriate, dosarele lor au fost puse spre control ilegal și i-au pus să-și închidă afacerile chiar dacă aceștia activau ilegal.

(11:18) Analizele efectuate au identificat cazuri când pornirea dosarelor s-a făcut în lipsa oricărei bănuieli rezonabile, doar în baza unor rapoarte fără suport factologic, fără confirmare documentară şi probatorie, în multe dintre cazuri doar în scopul efectuării interceptărilor şi altor măsuri speciale de investigaţii.

Procuratura Anticorupţie. Spre exemplu, pretinsa contrabandă cu mijloace financiare şi spălare de bani din anul 2018. Temei pentru pornirea urmăririi penale  l-a constituit doar raportul de autosesizare întocmit de către ofițerul de investigație potrivit căruia, în baza informațiilor de interes operativ, a stabilit că ”…unii funcționari din cadrul unei instituţii superioare de învăţământ, împreună cu unii studenți racolează tineri din cadrul instituției vizate sau din exterior și promit o remunerare, pentru introducerea în țară a sumei de 10000 dolari SUA...”.

După autorizarea şi efectuarea mai multor măsuri speciale de investigaţii (interceptări şi urmărire vizuală), fără nici o pertinenţă probatorie, nefiind efectuate alte acţiuni de anchetă, cauza a fost clasată.
   
Într-un alt caz, potrivit ordonanței de pornire a urmăririi penale ”…pe parcursul anilor 2016 – 2017, de către angajații unui post vamal intern, a  fost implementată o schemă ilicită de percepere sistematică de la reprezentanții agenților economici ce vămuiesc marfa plasată în regim de import a mijloacelor financiare sub forma ”taxei de protecție…”.

Temei pentru pornirea urmăririi penale l-a constituit raportul de autosesizare al unui ofițer de investigații. Careva investigații în cadrul procesului penal nu au fost efectuate. La raportul menționat sunt anexate copia unei note informative nesemnate, privind faptul tergiversărilor admise de către colaboratorii vamali la clasificarea mărfurilor importate de un agent economic.

Pe dosar au fost autorizate 32 de măsuri (interceptări, înregistrări video ascunse)- vizaţi fiind un grup de persoane, care nu aveau legătură între ele şi care reprezentau în special diferiţi agenţi economici, societăţi de brokeri vamali, precum şi unii vameşi). În final, după mai multe luni de zile de „anchetă” cauza a fost clasată.

S-au atestat multiple cazuri de pornire a urmăririi penale pe componenţe de infracţiuni materiale  în lipsa prejudiciului clar constatat.
În special asemenea hotărâri a fost adoptate în cazurile infracţiunilor de abuz în serviciu.

În alt caz, în pofida faptului că, din cuprinsul sesizării, se evidenția clar un dezacord al reprezentanților persoanelor juridice cu actul emis de o autoritate a administraţiei publice locale, în persoana unui primar (litigiu aflat pe rolul instanţei de contencios) neîntemeiat s-a ajuns la concluzia că relațiile apărute între conducerea agenților economici și autoritatea publică locală sunt de natură penală.
Ca urmare, s-a dispus pornirea urmăririi penale în baza art.329 alin.(1) din Codul penal (neglijenţă în serviciu), cu efectuarea acțiunilor procesuale penale întreprinse pe caz, inclusiv cu caracter de ingerință în viața privată a persoanei  (percheziții la domicilii și în birourile de serviciu).
Pe caz a existat un litigiu în contencios administrativ, despre care se cunoştea la momentul pornirii urmăririi penale, examinat irevocabil la finele anului 2017 de Curtea Supremă de Justiție care a stabilit legalitatea acţiunilor primăriei.  Cauza penală a fost clasată.

PCCOCS. Exemplu: Din materialele unei cauze privind infracţiunea de exploatare prin muncă, rezultă că între 2 persoane a fost încheiat un contract de antrepriză (lucrări de renovare a unei case de locuit). Una dintre ele nu și-a onorat calitatea serviciilor, iar alta nu a achitat complet suma contractată. Beneficiarul lucrărilor nu a achitat complet serviciile şi a fost recunoscut în calitate de bănuit și menținut în această calitate pe parcursul a 3 luni, iar ulterior scos de sub urmărire penală și cauza clasată.
Respectiv, la momentul pornirii urmăririi penale erau evidente relațiile civile.

Evaziunile fiscale. Deşi încă în august 2018 au fost efectuate modificări la CPP, cu privire la procedura de solicitare a opiniei autorităţii de control (Serviciul Fiscal de Stat), în mai multe cazuri au fost pornite urmăriri penale contrar dispoziţiilor obligatorii cuprinse în art.276¹ din CPP doar în baza unor rapoarte ale inspectorilor de poliţie, fără opinia autorităţii fiscale. 
Mai mult, ordonanţele de pornire nu conţin date obligatorii privind cuantumul exact al impozitelor de la plata cărora s-ar fi făcut eschivarea.
În spatele multora din această categorie de dosare stau atacuri asupra mediului de afaceri şi concurenţă neloială, cu abuzuri ale organelor de drept.

Tergiversarea urmăririi penale - Lăsarea cauzelor în nelucrare, cu perioade extrem de îndelungate de timp (chiar mai mulți ani de zile), cu consecinţe grave pentru administrarea probelor

Pe un caz în care se cercetează fapte de falsificare de acte, abuz în serviciu şi evaziune fiscală, comise până în anul 2014, în perioada care cuprinde luna septembrie 2016 – ianuarie 2020 (peste 3 ani și 4 luni de zile), cu excepția iniţierii investigaţiilor financiare în august 2019 şi punerii în decembrie 2019 sub sechestru a bunurilor învinuiţilor (mijloacelor bănești ridicate în anul 2014 în cadrul percheziţiilor efectuate), nu a fost efectuată nici o acțiune de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanțelor cazului, fiind prelungit în repetate rânduri formal termenul de urmărire penală.
Două persoane (A.D. şi L.D.) sunt menținute în calitate de învinuiți pe dosar o perioadă de peste 5 ani și 7 luni de zile.

Mai mult, în ultimii 3 ani urmărirea s-a efectuat cu încălcarea competenţei după materie.

Pe alt dosar, în toată perioada urmăririi penale (peste 3 ani și 7 luni), cu excepția autorizării și efectuării măsurilor speciale de investigații, nu a fost efectuată nici o acțiune de urmărire penală în vederea verificării informațiilor obținute în urma interceptării și înregistrării comunicărilor autorizate și în temeiul cărora au fost pornite mai multe cauze penale.
În fapt, după încetarea măsurilor speciale de investigație (12.06.2018), cauza penală a fost lăsată în nelucrare (1 an și 6 luni de zile).
Persoana publică acuzată (M.L.) este menținută în calitate de învinuită o perioadă de peste 3 ani.

O situaţie analogică a fost stabilită şi pe un alt caz de trafic de fiinţe umane, când după reatragerea dosarului de la CCTP în gestiunea procurorilor PCCOCS (10.08.2016) nu a fost efectuată nici o acţiune de urmărire penală (peste 3 ani şi 4 luni). Pe dosar sunt persoane puse sub învinuire încă din anul 2015 (peste 4 ani), care s-au aflat anterior în stare de arest.

Situaţii de acest fel au constatate în multiple cauze penale de la Procuratura Anticorupţie şi PCCOCS.

Mimarea căutării persoanelor învinuite

S-au constatat cazuri când materialele privind dispunerea efectuării investigațiilor în vederea căutării învinuiților au fost expediate subdiviziunii de căutare cu întârziere de la câteva luni până la câțiva ani:
- într-un caz de dobândire a creditului prin înşelăciune – abia la 19.11.2019, peste 9 ani după inițierea căutării;
- în cadrul unei cauze despre sustragere în proporţii deosebit de mari - la 25.11.2019, adică cu o întârziere de peste 5 ani.

Asemenea întârzieri au ca rezultat evident posibilitatea făptuitorilor de a întreprinde pe parcursul acestor perioade mai multe măsuri în scopul de a nu mai fi găsite şi trase la răspundere.

Punerea neîntemeiată sub învinuire
Încălcări de acest fel au fost stabilite în activitatea ambelor procuraturi specializate pe diferite categorii de infracţiuni.

Exemplu: În conducerea procurorilor PCCOCS a fost stabilit un dosar în care urmărirea penală a fost pornită pentru fraudă informatică în baza art.2606 CP. Conform acestei norme, acţiunile infracţionale trebuie să fie comise cu scopul de a obţine un beneficiu material precum şi să cauzeze daune în proporţii mari. Astfel, atât la pornirea urmăririi penale cât şi în rezultatul cumulului de acţiuni efectuate nu a fost stabilită cauzarea de daune.
Pe dosar au fost puse neîntemeiat sub învinuire mai multe persoane, în ordonanţa de punere sub învinuire nefiind indicat un element obligatoriu al laturii obiective, fapt ce determina lipsa componenţei de infracţiune.
Dar şi mai grav - în baza unei cauze disjunse din acest dosar au fost  condamnate două persoane, cauza fiind judecată în procedură simplificată – art.364¹ CPP.

Mai  mult ca atât, a fost identificat un caz când procurorii PCCOCS au trimis o persoană în instanța de judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de ţesuturi, care la momentul săvârșirii acesteia nu era incriminată în Codul penal.

În mai multe dosare instrumentate de PCCOCS pentru fapte de contrabandă,   s-a constatat că procurorii de caz, nerespectând prevederile art.281 CPP, nu au indicat în conținutul ordonanţelor de punere sub învinuire elemente obligatorii care formează actul de acuzare, fiind utilizate sintagme neclare, nefiind indicat la concret valoarea bunurilor care fac obiectul infracţiunii.  Aceste situaţii au întemeiat inclusiv respingerea de către judecătorul de instrucţie a demersului privind solicitarea aplicării măsurii arestării preventive. 

Respectiv, neasigurarea caracterului complet al investigaţiilor și neclarificarea circumstanţelor care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, a determinat formularea unei învinuiri cu conținut general și neclar, drept consecinţă se aduce atingere art.6 paragraful 3 lit.a) şi b), în coroborare cu art.6 paragraful 1 din CEDO, conform cărora, orice acuzaţie trebuie să fie clară şi concretă, astfel încât acuzatul să-şi poată pregăti eficient apărarea.   

O situaţia analogică a fost înregistrată şi la PA care a pornit urmărirea penală în privinţa unui director al unui agent economic pretinzând că el a determinat un subaltern să-şi schimbe depoziţiile în cadrul unui proces penal prin dispunerea unui control de serviciu în ordine disciplinară. Învinuirea înaintată directorului a fost absolut abstractă, contrară cerinţelor CPP, fapt ce a determinat adoptarea de către judecătorul de fond a unei sentinţe de încetare cu indicarea concretă a faptului că învinuirea nu este clară.
Punerea neîntemeiată sub învinuire, urmată de clasarea procesului

După emiterea de către procuror a ordonanței de clasare a procesului penal, au fost ignorate totalmente încheierile instanței de judecată și prevederile art.132⁵ alin.(7) din Codul de procedură penală cu încălcarea drepturilor persoanelor prevăzute de art.132⁵ alin.(8) din Codul de procedură penală, acestea nefiind informate despre efectuarea în privința lor a măsurilor speciale de investigații.

Asemenea încălcări au fost admise pe zeci de cauze din ambele procuraturi specializate.

Arestări ilegale: Procurorii PCCOCS au instrumentat un dosar pe mai multe componenţe de infracţiuni. În rezultatul urmăririi penale, un grup de persoane a fost deferit justiţiei, iar în privinţa unei persoane, anunţate în căutare (cu mandat de arest în contumacie) pe una din infracţiunile investigate, urmărirea penală a fost suspendată.

Fiind depistată, persoana a fost extrădată în Republica Moldova şi s-a aflat în arest preventiv, până la efectuarea controlului, 8 luni de zile.

Urmare a verificărilor, s-a stabilit că probele de pe dosar nu erau suficiente şi nu confirmau învinuirea ce i-a fost adusă pentru a putea fi decisă expedierea în instanţa de judecată, fiind dispusă punerea ei în libertate.

În mai multe cazuri investigate de PCCOCS pe cauze privind infracţiuni economice - evaziune fiscală, practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător sau contrabandă, au fost reţinute şi arestate neîntemeiat mai multe persoane care au fost ţinute în arest preventiv diferite perioade de timp, chiar şi de 5 luni, ca ulterior, din lipsă de probe, să fie scoase de sub urmărire penală.

Situaţii analogice au fost constatate şi în activitatea procurorilor PA.

(11:05) În debutul activităţilor de control al procuraturilor specializate procurorii implicaţi în efectuarea verificărilor au întâmpinat probleme de ordin major întru verificarea în ansamblu a activităţii acestor procuraturi care rezulta din lipsa practic totală a evidenţei activităţilor de bază a procuraturilor, fapt ce contravine actelor normative ale Procuraturii şi reprezintă încălcări grave.

Procurorii-şefi sunt obligaţi să asigure prin registre unice evidenţa permanentă a cauzelor/proceselor penale (10 registre).
• a cauzelor penale pornite de ofiţerii de urmărire penală (anexa nr.1);
• a cauzelor penale pornite de procurori (anexa nr.2);
• materialelor de refuz în începerea urmăririi penale pa care hotărârile au fost adoptate în baza propunerilor ofiţerilor de urmărire penală (anexa nr.5);
• cauzelor penale prezentate procurorului cu propunerea de a pune persoana bănuită sub învinuire şi deciziile adoptate de procuror (anexa nr.6);
• persoanelor reţinute şi arestate (anexa nr.7);
• cauzelor penale parvenite la procuratură cu propunerile prevăzute de art.289 CPP – terminarea urmăriri penale (anexa nr.8);
• cauzelor penale în care s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărirea penală,
încetarea urmăririi penale şi/sau clasarea procesului penal (anexa nr.9);
• cauzelor penale în care urmărirea penală a fost suspendată condiţionat (anexa nr.10);
• cauzelor penale expediate în judecată cu rechizitoriu sau cu ordonanţă de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical (anexa nr.l1);
• cauzelor penale în care urmărirea penală a fost suspendată (anexa nr.12).

Respectiv, în cadrul controlului nu a fost posibil de contrapus datele din rapoartele de activitate ale procuraturilor specializate privind efectuarea controlului executării legilor de către organele care efectuează activitate specială de investigaţie cu datele reale, pentru a stabili cu certitudine câte măsuri speciale au fost efectuate, în privinţa la câte persoane, care a fost durata şi legalitatea lor.

Concluzionez că, conducătorii acestor 2 procuraturi specializate cei ce au intenţionat au dus fraudulos evidenţa astfel încât, în eventualitatea unui control, să nu poată fi depistate gravele abateri admise în activitate.

(11:00) Zilnic am fost martorii spectacolelor cu mascați și încătușați, defilați prin fața camerelor de luat vederi, rețineri, arestări și percheziții. S-a acreditat ideea existenței a două structuri serioase, care luptă sincer cu corupția și crima organizată. 

Nici nu am urmărit scopul de a verifica totul absolut, fiind conștienți că acest lucru este imposibil. Am intervenit selectiv, reieșind din anumite criterii de prioritizare, având la bază gravitatea încălcărilor drepturilor omului și am constatat că, din ceea ce s-a reușit de controlat, pe majoritatea cauzelor s-au depistat încălcări destul de grave.

Astăzi Procuratura Generală prezintă rezultatele verificarilor la PA si PCCOCS.

Controalele, dispuse de Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, s-au desfășurat în intervalul 9 decembrie 2019 – 10 ianuarie 2020 și au vizat toate dimensiunile de competență ale celor două procuraturi specializate pentru ultimii patru ani. Verificările au fost efectuate de către două grupuri de procurori, conform unor indicatori concreți, iar acțiunile respective nu au împiedicat buna-desfășurare a urmăririi penale pe dosarele aflate în exercitarea sau conducerea acestor subdiviziuni specializate.