Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, vineri, în conferința de presă organizată la Baza Militară Mihail Kogălniceanu din Constanța alături de președintele Klaus Iohannis, că există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive din partea Rusiei. 

Răspunzând unei întrebări adresate de un jurnalist CNN, care făcea referire la cât de importantă e trimiterea de forțe americane în România, Jens Stoltenberg a spus că există riscul unui conflict armat în Europa, dar NATO nu are în acest moment nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla.

„Vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa, dar nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze”, a punctat Stoltenberg, citează digi24.ro.

Șeful NATO a precizat și că există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice.

„Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”.

La aceeași întrebare a răspuns și președintele României, Klaus Iohannis, care a spus că „faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță”.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, Jens Stoltenberg a cerut Rusiei să detensioneze situația și de bună credință să se angajeze la dialog cu NATO. 

În același timp, Jens Stoltenberg a avut un mesaj direct către Moscova. „Cerem Rusiei să detensioneze situația și să se angajeze în dialog cu NATO”, a transmis secretarul general al Alianței.

Tot de la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, secretarul general al NATO a mai declarat că Alianța evaluează dacă ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România și alte țări din sud-estul NATO.