Orice fumător știe că nu este ușor să renunți la acest obicei, fiindcă este, de fapt, o adicție. Iată de ce, cel mai bine ar fi să faci acest lucru cu ajutor medical. Alftel, ai nevoie de o voință de fier sau de o puternică motivație. Noi îți spunem cum te lași de fumat. Ție nu îți rămâne decât să încerci.

Ai nevoie de ajutor de la specialiștii în tabacologie sau de la medicul de familie? De la amândoi. Mai întâi, de la medicul de familie. Acesta cunoaște istoricul sănătății tale și îți poate da sfaturi concrete, ținând cont de probleme tale de sănătate. În urma discuției acesta trebuie să afle vârsta de la care fumezi, tentativele de a renunța, circumstanțe favorizante etc. Urmează apoi evaluarea gradului de motivație, pentru a determina nivelul de dependență psihică și comportamentală. Aceasta este necesară fiindcă obiceiul fumatului poate fi asociat unor momente particulare legate de plăcere, relaxare, stare de bine, sau, dimpotrivă, de anxietate, stres, tristețe. Astfel se pot identifica factorii care duc la această dependență.

Apoi se face un examen care măsoară monoxidul de carbon (CO) din aerul respirat. Acesta este un indicator care permite evaluarea modului de a fuma, adică dacă fumezi fără să tragi aer în piept, sau trăgând aer în piept, fiindcă cantitatea de monoxid de carbon este mai mare în a doua situație, evident, chiar dacă fumezi mai puține țigări.

Există plasturi care se pun pe corp și care eliberează o anumită cantitate de nicotină pentru a elimina sevrajul. După 8-10 zile e nevoie de o altă vizită la medicul de familie pentru a analiza efectele plasturelui și dozajul. Această etapă poate fi prelungită între 3 și 6 luni sau mai mult dacă este necesar. Eventual, în etapa următoare se poate apela și la specialiștii în tabacologie. De obicei cine rezistă un an fără țigări a câștigat lupta.

Fiecare fumător este unic

O metodă care merge la un fumător nu e valabilă pentru un altul. Fiecare fumător este unic și are deci nevoie de o metodă proprie, specifică lui.Substituții funcționează foarte bine numai dacă sunt bine utilizați. Dacă cantitatea de nicotină (din plasturi, comprimate sau gumă de mestecat) nu este suficientă, nu va avea efectul scontat. Un alt aspect important este legat de modul de aplicare a acestora care trebuie respectat riguros. Evident utilizarea depinde de fumător și de tipul său de dependență. Numai medicul îți poate prescrie metoda potrivită, adaptată cazului tău.

Renunțare bruscă sau progresivă

Concluzia trasă de-a lungul anilor este că metoda progresivă dă rezultate mai bune. Oprirea bruscă merge în foarte puține cazuri și se poate termina cu un eșec.

Indiferent de metoda aleasă, persoana care decide să renunțe la fumat trebuie să devină actorul principal al sevrajului. Numai așa va avea șanse de reușită.

Trei dependențe de învins

Pentru un fumător care s-a decis să se lase de fumat sunt trei tipuri de bariere care trebuie învinse: dependența fizică, psihică și comportamentală.

Dependența fizică este cel mai simplu de tratat. Fiind învinsă cu plasturi cu nicotină care dau cele mai bune rezultate. Aici nu există pericole dacă substituții se aplică sub supraveghere și consiliere medicală.

Dependența psihică necesită compensarea plăcerii de a fuma. E bine să găsești o activitate plăcută din domeniul sportului, al literaturii sau a unor hobby-uri. Sunt bune și exercițiile de relaxare. Nu te refugia în mâncare! Este o cale greșită. Evită ronțăiala și ai grijă la ce mănânci. Creșterea apetitului, care se instalează după renunțarea la fumat, dispare progresiv, de obicei, după 2-4 săptămâni.

Dependența comportamentală ține de eliminarea reflexelor condiționate. Debarasează-te de toate accesoriile pentru fumat: brichete, scrumiere, port-țigarete etc. În prima parte a sevrajului evită contactul cu alți fumători. Găsește un obiect care să-ți ocupe mâinile (o mingiunță antistres, o pastă de modelat etc). Cere ajutorul familiei și al medicului.

Evită recăderea

Ai reușit să nu te mai apropii de o țigaretă mai multe săptămâni? Felicitări! Dar să știi că nu e chiar o victorie fiindcă poți recădea. Primul an este critic. Statistic riscurile se situează între a doua și a șasea lună. În mod normal dependența fizică a dispărul în acest inteval, iar cauzele recăderii devin mai mult psihologice. Prelungește, așadar, activitățile plăcute care te-au ajutat: relaxarea, sportul etc. Cuvântul cheie este de acum rezistența. La o adică îți poți oferi mici recompense sau amenzi când simți că ai slăbiciuni. În cazul în care ai o stare de anxietate, consultă medicul, scrie libertatea.ro