Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2030" a fost supusă consultărilor publice, iar în luna septembrie urmează a fi aprobată de Guvern. Documentul conţine zece obiective de bază, printre care creşterea veniturilor populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, dezvoltarea educaţiei, protecţia socială şi a mediului, dar şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. Specialiştii şi membrii societăţii civile au avut mai multe obiecţii, dar au venit şi cu propuneri de îmbunătăţire a strategiei. 

În următorii opt ani, Guvernul îşi propune creşterea anuală a Produsului Intern Brut cu cinci procente, dar şi reducerea nivelului de sărăcie a populaţiei de la 24,5 la sută până la 10 procente. De asemenea, obiectivul numărul unu al strategiei este modernizarea infrastructurii.

"Unul dintre proiecte în obiectivul unu ţine de autostrada Chişinău-Iaşi, alte trei poduri la care deja am început să muncim peste Prut, conectarea cu România şi UE. Până în anul 2030 ne propunem ca accesul universal la apeduct şi canalizare al gospodăriilor casnice va creşte la 95 de procente şi accesul la canalizare la 90 de procente", a spus Dumitru Udrea, secretar general  al Guvernului.

Un alt obiectiv prevede creşterea speranţei de viaţă a cetăţenilor de la 69,8 ani până la 72 de ani. În domeniul educației, autoritățile își propun ca până în 2030, 90 la sută dintre tinerii de până la 19 ani să fie încadrați în sistemul educaţional.

"Este un capitol aici, educaţie, tineret, dar fără sport. Vorbim aici de creşterea productivității muncii, creşterea speranţei de viaţă. Colegi, fără sport nu o să avem nici una, nici alta. Nu o să asigurăm nici creştere economică. Susţinem. Mulţumesc, dar haideţi să facem paşi concreţi", a menționat Sergiu Harea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie.

În următorii opt ani, autorităţile planifică să reducă ponderea drumurilor publice în stare rea şi foarte rea de la 46 de procente la doar 10 la sută.

"Ceea ce se întâmplă azi cu cozile la vamă, dacă am prioritiza în contextul infrastructurii construcţia, dezvoltarea şi ajustarea liniilor şi căilor ferate ale RM la standardele europene, asta ne-ar ajuta mult să decongestionăm traficul de peste 25 de kilometri care s-a remarcat zilele acestea la mai multe puncte vamale", a declarat Mariana Rufa, director executiv  Asociația Businessului European.

"Nu este clar dacă se deschid porturile şi când se deschid. Dacă acest flux poate fi susţinut şi de aceea este foarte greu de estimat randamentul unor investiţii. Totuşi, noi credem în dezvoltarea căii ferate, în ecartament european şi investiţia o vom face, dar este o provocare pentru noi", a spus Natalia Gavriliţa, premierul Republicii Moldova.

Participanţii la discuţii au venit şi cu propuneri privind sectorul energetic.

"În contextul creşterii pe plan internaţional a preţurilor, noi venim cu propunerea şi solicitarea de a susţine producătorii autohtoni, prin scutirea de accize la importul produselor energetice, cum ar fi păcura", a spus Cristina Tiscul, manager de proiect Asociaţia Investitorilor Străini.

Un alt obiectiv al Strategiei este extinderea suprafeţei împădurite din ţară de la 13,4 până la 16,3 la sută în 2030, dar şi crearea lacurilor speciale pentru irigare.

"În realitate noi nu avem 13 la sută, asta e pe hârtie. În realitate noi avem păduri normale, bune, undeva şapte la sută, restul sunt mai mult pe hârtie sau păduri care nu sunt valoroase pentru păstrarea regimului hidrologic, asta e chestiunea absolut necesară", a menționat Ilia Trombiţchi, ecologist, directorul Asociaţiei „Eco-TIRAS”.

Premierul Natalia Gavriliţa a precizat că Guvernul va analiza propunerile celor care au participat la şedinţă: "Documentul este centrat pe om şi pe experienţă fiecărui cetăţean. De ce are nevoie un om pentru a-şi realiza potenţialul în Moldova, pentru a-şi asigura o viaţă fericită, pentru a avea un loc de muncă, a se simţi protejat de stat, a avea acces la servicii şi infrastructură de calitate".

Documentul ar putea fi votat de Parlament şi publicat în Monitorul Oficial până la sfârşitul acestui an.