STUDIU: Alimentele contaminate provoacă moartea a 420.000 de persoane în fiecare an la nivel mondial
foto: dsem
Bacterii, virusuri, paraziţi şi substanţe chimice nocive: alimentele contaminate, o problemă sanitară şi socio-economică majoră care provoacă în fiecare an moartea a 420.000 de persoane la nivel mondial, se află în centrul unei conferinţe internaţionale inedite care a început marţi la Addis Abeba, capitala Etiopiei, scrie agerpres.ro.
"În prezent, este produsă suficientă hrană pentru toată lumea", însă, pe lângă faptul că este prost distribuită, o parte importantă a acestor alimente "nu este sigură", a declarat José Graziano Da Silva, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), la deschiderea conferinţei.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că una din zece persoane la nivel mondial se îmbolnăveşte după consumul de alimente contaminate, copiii cu vârsta sub cinci ani fiind cei mai afectaţi de această problemă.
Potrivit OMS, consumul de alimente contaminate este cauza a peste 200 de boli, de la afecţiuni diareice la cancer.
Însă miza este şi una socio-economică, deoarece bolile provocate de alimente solicită "extrem de mult sistemele de sănătate" şi aduc "prejudicii economiilor naţionale, turismului şi comerţului", afirmă OMS.
Impactul financiar este de 95 de miliarde de dolari (83,5 miliarde de euro) pe an pentru economiile cu venituri mici şi medii, potrivit FAO.
"Siguranţa alimentară este o chestiune de primă importanţă pentru întreaga lume, însă aici, în Africa, impactul acestui flagel este cel mai resimţit", a afirmat preşedintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki, subliniind că o treime dintre victime sunt africane.
Pentru o ţară afectată de secetă şi foamete, provocarea este de a evita ca populaţia să se îndrepte, în lipsă de ceva mai bun, către surse de apă contaminate de holeră sau către alimente improprii consumului, a declarat Bayuku Konteh, ministrul comerţului şi industriei din Sierra Leone.
Konteh a avertizat în legătură cu o siguranţă alimentară cu două viteze, cu produse sănătoase destinate exportului şi produse improprii destinate consumului pe piaţa locală.
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a reamintit la rândul său că "siguranţa alimentară este legată de numeroase obiective ale dezvoltării durabile", între care lupta împotriva încălzirii globale şi a risipei de alimente.
Potrivit FAO, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în fiecare an, în timp ce 815 milioane de persoane sunt subnutrite.
José Graziano Da Silva a insistat asupra importanţei utilizării a "mai puţine substanţe chimice şi pesticide în sectorul agricol", în momentul în care utilizarea unora dintre acestea este din ce în ce mai controversată.
Circa 125 de ţări participă la conferinţa care se desfăşoară marţi şi miercuri la Addis Abeba, unde sunt prezenţi circa 20 de miniştri şi miniştri adjuncţi, precum şi directori ai autorităţilor sanitare.
"În prezent, este produsă suficientă hrană pentru toată lumea", însă, pe lângă faptul că este prost distribuită, o parte importantă a acestor alimente "nu este sigură", a declarat José Graziano Da Silva, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), la deschiderea conferinţei.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că una din zece persoane la nivel mondial se îmbolnăveşte după consumul de alimente contaminate, copiii cu vârsta sub cinci ani fiind cei mai afectaţi de această problemă.
Potrivit OMS, consumul de alimente contaminate este cauza a peste 200 de boli, de la afecţiuni diareice la cancer.
Însă miza este şi una socio-economică, deoarece bolile provocate de alimente solicită "extrem de mult sistemele de sănătate" şi aduc "prejudicii economiilor naţionale, turismului şi comerţului", afirmă OMS.
Impactul financiar este de 95 de miliarde de dolari (83,5 miliarde de euro) pe an pentru economiile cu venituri mici şi medii, potrivit FAO.
"Siguranţa alimentară este o chestiune de primă importanţă pentru întreaga lume, însă aici, în Africa, impactul acestui flagel este cel mai resimţit", a afirmat preşedintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki, subliniind că o treime dintre victime sunt africane.
Pentru o ţară afectată de secetă şi foamete, provocarea este de a evita ca populaţia să se îndrepte, în lipsă de ceva mai bun, către surse de apă contaminate de holeră sau către alimente improprii consumului, a declarat Bayuku Konteh, ministrul comerţului şi industriei din Sierra Leone.
Konteh a avertizat în legătură cu o siguranţă alimentară cu două viteze, cu produse sănătoase destinate exportului şi produse improprii destinate consumului pe piaţa locală.
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a reamintit la rândul său că "siguranţa alimentară este legată de numeroase obiective ale dezvoltării durabile", între care lupta împotriva încălzirii globale şi a risipei de alimente.
Potrivit FAO, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în fiecare an, în timp ce 815 milioane de persoane sunt subnutrite.
José Graziano Da Silva a insistat asupra importanţei utilizării a "mai puţine substanţe chimice şi pesticide în sectorul agricol", în momentul în care utilizarea unora dintre acestea este din ce în ce mai controversată.
Circa 125 de ţări participă la conferinţa care se desfăşoară marţi şi miercuri la Addis Abeba, unde sunt prezenţi circa 20 de miniştri şi miniştri adjuncţi, precum şi directori ai autorităţilor sanitare.