Un studiu realizat recent în Statele Unite atrage atenția că temperatura în Antarctica a crescut cu circa 11 grade Celsius în urmă cu 20.000 - 10.000 de ani, în timp ce în aceeași perioadă temperatura medie globală a înregistrat o creștere cu circa 4 grade Celsius, după ultima epocă glaciară, informează Xinhua, citat de Agerpres.

Disproporția, faptul că Antarctica s-a încălzit de aproape trei ori mai mult în comparație cu creșterea temperaturii medii globale după vârful înregistrat la ultima epocă glaciară în urmă cu 20.000 de ani, subliniază faptul că la poli, atât la cel din Arctica, aflat la nord, cât la și cel din Antarctica, din sud, are loc o amplificare a efectelor schimbărilor climaterice, fie că e vorba de răcire sau de încălzire.

Calculele țin cont de estimările majorității modelelor climaterice, iar ''rezultatul nu reprezintă o surpriză'', după cum susține Kurt Cuffey, glaciolog la Universitatea Berkeley din California, Statele Unite.

Modelele aplicate pentru calcule pentru a analiza cum arăta planeta noastră în urmă cu 20.000 de ani pot fi utilizate pentru a estima efectul încălzirii globale în viitor și ''în general, fac o treabă foarte bună'', a mai spus cercetătorul. Astfel, ținând cont de actualele schimbări climaterice, modelele prevăd că Antarctica se va încălzi de două ori mai mult față de restul planetei și va atinge nivelul maxim în câteva sute de ani.

În condițiile menținerii situației actuale privind emisiile de gaze cu efect de seră, se anticipează o creștere a temperaturii medii globale cu 3 grade Celsius până în 2100 și, respectiv, cu 6 grade Celsius în Antarctica.

În plus, în urma măsurătorilor, s-a constatat că Antarctica este o zonă mai sensibilă la nivelurile globale de dioxid de carbon, potrivit lui Cuffey. Acesta subliniază că situația din ziua de astăzi, în care încălzirea globală este determinată în special de emisiile de dioxid de carbon cauzate de influența umană, în urma arderii combustibilului fosil, diferă de ciclurile naturale.

Capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon nu poate ține pasul cu creșterea nivelului de gaze cu efect de seră din atmosferă, ceea ce înseamnă că nivelurile de dioxid de carbon și temperaturile globale vor continua să crească dacă populația umană nu va reduce emisiile, mai arată sursa citată.