Apele reziduale netratate provenite din orașe sunt folosite pentru a iriga cu 50% mai multe ferme din lumea întreagă decât au anticipat cercetătorii, expunând astfel peste 885 de milioane de persoane în fața riscului de a contracta diverse boli, inclusiv diaree și holeră, potrivit unui studiu ce a fost publicat miercuri, informează agerpres.ro.

Culturi agricole ce acoperă aproape 36 de milioane de hectare — o suprafață aproape echivalentă cu cea a Germaniei — sunt irigate cu apă provenind din râuri și lacuri folosite de orașe — aflate la mai puțin de 40 de kilometri în amonte — pentru deversarea sistemelor de canalizare, potrivit unei echipe internaționale de cercetători.

Aproximativ 80% din acele culturi — 29 milioane de hectare — se află în țări ce dispun de sisteme foarte limitate de tratare a apei, precum China, India, Pakistan, Mexic și Iran, se afirmă în acest studiu publicat în revista Environmental Research Letters.

Studiul este prima cercetare care a utilizat sisteme de detectare GIS (Geographic Information Systems) pentru o analiză a datelor științifice, ameliorând estimările precedente ale specialiștilor, care se bazau pe studii de caz și pronosticuri.

Apele reziduale netratate, chiar și atunci când sunt diluate, generează riscuri medicale atât pentru fermier, cât și pentru consumatori, a spus Pay Drechsel, unul dintre autorii studiului.

"În apele reziduale există multe contaminări cu fecale provenind din excremente", a declarat Fay Drechsel, cercetător la International Water Management Institute (IWMI), într-un interviu telefonic acordat Fundației Thomson Reuters.

Angajații din ferme riscă să dezvolte infecții ale pielii în urma contactului direct cu apa contaminată, iar consumatorii produselor agricole riscă să contracteze viermi, diaree și chiar holeră dacă mănâncă legume crude, a precizat același cercetător.

Poluarea cu dejecții de origine umană și animală afectează aproape o treime din râurile din America Latină, Asia și Africa, iar peste 3,4 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor boli asociate patogenilor din apă, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Riscurile medicale devin și mai mari în contextul în care populația globală continuă să crească, iar așezările umane neoficiale care nu sunt susținute printr-o infrastructură adecvată se răspândesc cu rapiditate în jurul orașelor din țările în curs de dezvoltare.

"Atât timp cât investițiile în tratamentul apelor reziduale continuă să rămână cu mult în urma creșterii populației, un număr mare de consumatori care mănâncă produse agricole crude se vor confrunta cu riscuri alimentare tot mai ridicate", a spus Anne Thebo, cercetătoare la Universitatea California din Berkeley, coordonatorul studiului.

În martie, experții ONU au spus că guvernele lumii nu ar trebui să considere tratarea apelor reziduale o problemă generatoare de costuri, ci o resursă valoroasă ce ar putea fi folosită pentru a satisface cererea tot mai mare de apă dulce, energie și materii prime.

Apele reziduale conțin nutrimente precum fosfor și nitrați, care pot fi transformați în agenți de fertilizare, iar nămolul tratat ce provine din bazinele de decantare poate fi transformat în biogaz.