STUDIU: Aproximativ 85 % dintre cetăţenii UE nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro
foto: publika.md
Aproximativ 85% dintre cetăţenii Uniunii Europene nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zboruri întârziate sau anulate, se arată într-un studiu al unei companii de specialitate, transmite agerpres.ro.
Potrivit documentului, 53% dintre pasagerii care au probleme cu zborurile lor consideră că au dreptul să primească o compensaţie de până la 600 euro, iar 44% dintre pasagerii afectaţi de zborurile întârziate sau anulate nu depun o plângere. Conform studiului realizat de AirHelp, 66% dintre pasagerii afectaţi de întârzierea, anulare sau suprarezervarea unui zbor susţin că transportatorii aerieni nu îi informează despre drepturile lor.
''Legislaţia UE 261 care protejează drepturile călătorilor este foarte valoroasă. Cu toate acestea, pasagerii încă se simt neputincioşi în relaţia cu companiile aeriene şi mulţi dintre aceştia pierd compensaţiile la care au dreptul, pentru că nu depun cerere. În fiecare an, aproape 13 milioane de pasageri lasă peste 5 miliarde de euro în mâinile companiilor aeriene, care le datorează despăgubiri după întreruperile neplăcute ale zborurilor. Suntem încântaţi să facem publice rezultatele acestui studiu despre pasageri, factori de decizie politică şi companii aeriene, care, pentru prima dată, arată dovada incontestabilă a nevoii reale de a creşte gradul de conştientizare şi de a înţelege drepturile pasagerilor'', spun realizatorii studiului.
Mai mult, în pofida legii EC 261, în vigoare de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceştia nu aplică pentru compensaţii din diferite motive. Fie nu ştiu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) şi nu ştiu cum să depună o reclamaţie (24%).
În ce priveşte România, AirHelp a identificat în 2017 peste 42.000 de pasageri români eligibili pentru despăgubiri pe care, dacă le-ar solicita, valoarea lor ar fi de 12 milioane de euro.
''Nivelul compensaţiilor pentru zboruri întârziate sau anulate este încă la început în România. De aceea, noi ne-am luat angajamentul să participăm la educarea şi creşterea pieţei prin promovarea drepturilor pasagerilor români. De asemenea, pentru a veni în ajutorul pasagerilor afectaţi, am creat aplicaţia gratuită AirHelp în care pot verifica în doar câteva minute eligibilitatea pentru despăgubiri. Pasagerii trebuie doar să trimită detaliile cazului lor, iar de partea grea - procesarea cererii şi obţinerea compensaţiei - ne ocupă noi", spune Ştefan Radu, country manager al companiei de recuperarea de compensaţii pentru companiile aeriene.
Pentru zborurile întârziate sau anulate şi în cazuri de refuz la îmbarcare, pasagerii au dreptul la o compensaţie financiară de până la 600 de euro de persoană în anumite circumstanţe. Condiţiile pentru aceasta prevăd ca aeroportul de plecare să se afle în interiorul UE sau ca transportatorul aerian să aibă sediul în UE şi să debarce în UE. Motivul întârzierii zborului trebuie ţină de compania aeriană. Compensaţia poate fi solicitată în termen de trei ani de la zborul întârziat, anulat sau suprarezervat.
În situaţiile considerate "circumstanţe extraordinare", cum ar fi greve neautorizate, furtuni sau situaţii de urgenţă medicale, companiile aeriene sunt scutite de obligaţia de compensare a pasagerilor.
Studiul a fost realizat în februarie 2018, pe un eşantion de peste 7.000 de pasageri cu vârsta de peste 18 ani, din Uniunea Europeană.
Potrivit documentului, 53% dintre pasagerii care au probleme cu zborurile lor consideră că au dreptul să primească o compensaţie de până la 600 euro, iar 44% dintre pasagerii afectaţi de zborurile întârziate sau anulate nu depun o plângere. Conform studiului realizat de AirHelp, 66% dintre pasagerii afectaţi de întârzierea, anulare sau suprarezervarea unui zbor susţin că transportatorii aerieni nu îi informează despre drepturile lor.
''Legislaţia UE 261 care protejează drepturile călătorilor este foarte valoroasă. Cu toate acestea, pasagerii încă se simt neputincioşi în relaţia cu companiile aeriene şi mulţi dintre aceştia pierd compensaţiile la care au dreptul, pentru că nu depun cerere. În fiecare an, aproape 13 milioane de pasageri lasă peste 5 miliarde de euro în mâinile companiilor aeriene, care le datorează despăgubiri după întreruperile neplăcute ale zborurilor. Suntem încântaţi să facem publice rezultatele acestui studiu despre pasageri, factori de decizie politică şi companii aeriene, care, pentru prima dată, arată dovada incontestabilă a nevoii reale de a creşte gradul de conştientizare şi de a înţelege drepturile pasagerilor'', spun realizatorii studiului.
Mai mult, în pofida legii EC 261, în vigoare de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceştia nu aplică pentru compensaţii din diferite motive. Fie nu ştiu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) şi nu ştiu cum să depună o reclamaţie (24%).
În ce priveşte România, AirHelp a identificat în 2017 peste 42.000 de pasageri români eligibili pentru despăgubiri pe care, dacă le-ar solicita, valoarea lor ar fi de 12 milioane de euro.
''Nivelul compensaţiilor pentru zboruri întârziate sau anulate este încă la început în România. De aceea, noi ne-am luat angajamentul să participăm la educarea şi creşterea pieţei prin promovarea drepturilor pasagerilor români. De asemenea, pentru a veni în ajutorul pasagerilor afectaţi, am creat aplicaţia gratuită AirHelp în care pot verifica în doar câteva minute eligibilitatea pentru despăgubiri. Pasagerii trebuie doar să trimită detaliile cazului lor, iar de partea grea - procesarea cererii şi obţinerea compensaţiei - ne ocupă noi", spune Ştefan Radu, country manager al companiei de recuperarea de compensaţii pentru companiile aeriene.
Pentru zborurile întârziate sau anulate şi în cazuri de refuz la îmbarcare, pasagerii au dreptul la o compensaţie financiară de până la 600 de euro de persoană în anumite circumstanţe. Condiţiile pentru aceasta prevăd ca aeroportul de plecare să se afle în interiorul UE sau ca transportatorul aerian să aibă sediul în UE şi să debarce în UE. Motivul întârzierii zborului trebuie ţină de compania aeriană. Compensaţia poate fi solicitată în termen de trei ani de la zborul întârziat, anulat sau suprarezervat.
În situaţiile considerate "circumstanţe extraordinare", cum ar fi greve neautorizate, furtuni sau situaţii de urgenţă medicale, companiile aeriene sunt scutite de obligaţia de compensare a pasagerilor.
Studiul a fost realizat în februarie 2018, pe un eşantion de peste 7.000 de pasageri cu vârsta de peste 18 ani, din Uniunea Europeană.