Studiu: Armăsarii de astăzi au un singur strămoş comun, care a trăit acum circa 3.000 de ani
FOTO: publika.md
Armăsarii domestici din zilele noastre au un singur strămoş comun care a trăit în Epoca Fierului, conform unui studiu realizat în Germania, scrie agerpres.ro.
Armăsarul a trăit în urmă cu aproape 3.000 de ani şi este un strămoş direct a circa 12 milioane de cai care trăiesc în prezent, se arată în cercetarea publicată miercuri, condusă de Institutul Leibniz pentru cercetări în domeniul zoologiei şi faunei sălbatice (IZW), cu sediul în Berlin.
Reproducţia selectivă, realizată mai întâi de nomazi în stepa eurasiatică şi apoi în Imperiul Roman, ar fi dus la dispariţia celorlalte linii genetice de armăsari.
Pe vremea romanilor, procesul de reproducţie al cailor s-a concentrat pe armăsari şi nu pe iepe deoarece aceştia puteau produce mai mulţi urmaşi, într-un timp mai scurt, iar acest proces ar fi contribuit la acest parcurs genetic.
Astfel, pe termen lung, a prelevat o singură linie genetică de armăsari, cu cromozom Y, prezent doar la exemplarele masculine, în detrimentul variabilităţii.
Analizele genetice pe tema pierderii liniilor de armăsari au fost realizate de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă conduşi de IZW şi de Universitatea din Potsdam, pe baza unor mostre de dinţi sau oase de cai găsite în urma săpăturilor arheologice efectuate în Europa şi Asia.
Studiul a fost publicat miercuri în jurnalul Science Matters
Armăsarul a trăit în urmă cu aproape 3.000 de ani şi este un strămoş direct a circa 12 milioane de cai care trăiesc în prezent, se arată în cercetarea publicată miercuri, condusă de Institutul Leibniz pentru cercetări în domeniul zoologiei şi faunei sălbatice (IZW), cu sediul în Berlin.
Reproducţia selectivă, realizată mai întâi de nomazi în stepa eurasiatică şi apoi în Imperiul Roman, ar fi dus la dispariţia celorlalte linii genetice de armăsari.
Pe vremea romanilor, procesul de reproducţie al cailor s-a concentrat pe armăsari şi nu pe iepe deoarece aceştia puteau produce mai mulţi urmaşi, într-un timp mai scurt, iar acest proces ar fi contribuit la acest parcurs genetic.
Astfel, pe termen lung, a prelevat o singură linie genetică de armăsari, cu cromozom Y, prezent doar la exemplarele masculine, în detrimentul variabilităţii.
Analizele genetice pe tema pierderii liniilor de armăsari au fost realizate de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă conduşi de IZW şi de Universitatea din Potsdam, pe baza unor mostre de dinţi sau oase de cai găsite în urma săpăturilor arheologice efectuate în Europa şi Asia.
Studiul a fost publicat miercuri în jurnalul Science Matters
- Studiu: Uleiul de cocos albește dantura şi înlătură durerea de cap
- Studiu: Schimbările climatice, o ameninţare pentru albine din cauza reducerii numărului de flori
- Ucişi de bolile de inimă. Peste 58 la sută dintre oameni mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare
- Studiu: Cât de periculoasă este alimentaţia din care excluzi sarea