Studiu: Bacteria care cauzează cariile ar putea favoriza răspândirea cancerului de colon în corp
foto: publika.md
O bacterie din cavitatea bucală care provoacă apariţia cariilor ar putea favoriza, de asemenea, răspândirea cancerului de colon la alte organe, conform constatărilor unui studiu publicat marţi în jurnalul Science Signaling, transmite agerpres.ro.
Numită Fusobacterium nucleatum, bacteria călătoreşte prin fluxul sangvin către alte organe ale corpului, provocând infecţii şi permiţând celulelor canceroase să migreze sau să se metastazeze, potrivit unei echipe de cercetători de la Virginia Tech University din Statele Unite.
''Infecţiile orale care cauzează inflamaţia gingiilor au fost raportate ca factori de risc pentru infecţii sistemice, boli cardiovasculare, rezultate nedorite ale sarcinii, diabet, cancer şi boala Alzheimer'', a declarat pentru UPI Daniel J. Slade, coautor al studiului.
''Oamenii pot evita infecţiile prin menţinerea unei bune sănătăţi orale, ceea ce, la rândul său, ar putea ţine sub control nivelurile de Fusobacterium nucleatum din placa dentară'', a spus profesorul asistent de biochimie la Virginia Tech, adăugând că ''tratarea infecţiilor care duc la apariţia cariilor dentare este o măsură de prevenţie deosebit de importantă pentru a împiedica pătrunderea bacteriilor în fluxul sangvin''.
Aceste bacterii nu provoacă cancer de colon - asociat cu o dietă nesănătoasă, fumatul şi consumul exagerat de alcool, precum şi cu prezenţa acestei boli în istoricul familial - ci are mai degrabă un rol în ''progresia tumorii'', a precizat Slade.
Peste 100.000 de americani vor fi diagnosticaţi cu cancer de colon în 2020, potrivit estimărilor American Cancer Society.
De asemenea, peste 90% dintre decesele asociate acestei boli sunt cauzate de "tumori non-primare sau de zone care au metastazat în altă parte a corpului", a declarat Slade.
Folosind culturi de celule canceroase, el şi echipa sa au descoperit că bacteriile care îşi au originea în gură aderă şi pătrund în celulele bolnave din colon. Acest lucru face ca celulele canceroase să elibereze două proteine - IL-8 şi CXCL1 - care ajută sistemul imunitar uman să lupte împotriva infecţiilor, au notat cercetătorii. Aceste proteine trimit semnale către celulele canceroase, celulele imunitare şi diferite alte tipuri de celule care înconjoară o tumoare, determinându-le să se dezvolte şi să se răspândească, au spus ei.
Identificarea rolului jucat de Fusobacterium nucleatum în răspândirea cancerului de colon ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii medicamentoase pentru această boală, au indicat Slade şi colegii săi. Astfel, noile tratamente ar putea avea ca scop blocarea secreţiei de celule imunitare IL-8 şi CXCL1 pentru a combate metastaza cancerului, au spus ei.
De asemenea, este posibil ca antibiotice concepute pentru a elimina bacteria să reuşească să perturbe acest proces, însă există riscul ca ele să vizeze şi aşa-numitele ''bacterii bune'' din gură şi tractul digestiv, care ajută organismul să proceseze alimentele, au atras atenţia cercetătorii.
"Numeroase medicamente sunt analizate în studii clinice pentru blocarea receptorilor umani care răspund la IL-8 şi CXCL1, iar acestea ar putea combate modul în care bacteriile accelerează cancerul", a spus Slade pentru UPI. ''În plus, există posibilitatea dezvoltării unor noi molecule care ar putea bloca aderarea bacteriei la gazda umană, întrerupându-se astfel aceste procese'', a explicat el.
Numită Fusobacterium nucleatum, bacteria călătoreşte prin fluxul sangvin către alte organe ale corpului, provocând infecţii şi permiţând celulelor canceroase să migreze sau să se metastazeze, potrivit unei echipe de cercetători de la Virginia Tech University din Statele Unite.
''Infecţiile orale care cauzează inflamaţia gingiilor au fost raportate ca factori de risc pentru infecţii sistemice, boli cardiovasculare, rezultate nedorite ale sarcinii, diabet, cancer şi boala Alzheimer'', a declarat pentru UPI Daniel J. Slade, coautor al studiului.
''Oamenii pot evita infecţiile prin menţinerea unei bune sănătăţi orale, ceea ce, la rândul său, ar putea ţine sub control nivelurile de Fusobacterium nucleatum din placa dentară'', a spus profesorul asistent de biochimie la Virginia Tech, adăugând că ''tratarea infecţiilor care duc la apariţia cariilor dentare este o măsură de prevenţie deosebit de importantă pentru a împiedica pătrunderea bacteriilor în fluxul sangvin''.
Aceste bacterii nu provoacă cancer de colon - asociat cu o dietă nesănătoasă, fumatul şi consumul exagerat de alcool, precum şi cu prezenţa acestei boli în istoricul familial - ci are mai degrabă un rol în ''progresia tumorii'', a precizat Slade.
Peste 100.000 de americani vor fi diagnosticaţi cu cancer de colon în 2020, potrivit estimărilor American Cancer Society.
De asemenea, peste 90% dintre decesele asociate acestei boli sunt cauzate de "tumori non-primare sau de zone care au metastazat în altă parte a corpului", a declarat Slade.
Folosind culturi de celule canceroase, el şi echipa sa au descoperit că bacteriile care îşi au originea în gură aderă şi pătrund în celulele bolnave din colon. Acest lucru face ca celulele canceroase să elibereze două proteine - IL-8 şi CXCL1 - care ajută sistemul imunitar uman să lupte împotriva infecţiilor, au notat cercetătorii. Aceste proteine trimit semnale către celulele canceroase, celulele imunitare şi diferite alte tipuri de celule care înconjoară o tumoare, determinându-le să se dezvolte şi să se răspândească, au spus ei.
Identificarea rolului jucat de Fusobacterium nucleatum în răspândirea cancerului de colon ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii medicamentoase pentru această boală, au indicat Slade şi colegii săi. Astfel, noile tratamente ar putea avea ca scop blocarea secreţiei de celule imunitare IL-8 şi CXCL1 pentru a combate metastaza cancerului, au spus ei.
De asemenea, este posibil ca antibiotice concepute pentru a elimina bacteria să reuşească să perturbe acest proces, însă există riscul ca ele să vizeze şi aşa-numitele ''bacterii bune'' din gură şi tractul digestiv, care ajută organismul să proceseze alimentele, au atras atenţia cercetătorii.
"Numeroase medicamente sunt analizate în studii clinice pentru blocarea receptorilor umani care răspund la IL-8 şi CXCL1, iar acestea ar putea combate modul în care bacteriile accelerează cancerul", a spus Slade pentru UPI. ''În plus, există posibilitatea dezvoltării unor noi molecule care ar putea bloca aderarea bacteriei la gazda umană, întrerupându-se astfel aceste procese'', a explicat el.