STUDIU: Balenele nordice îşi adaptează modul de comunicare pentru a-şi proteja puii
wired.it
Balenele din Atlanticul de Nord adoptă o strategie deosebită pentru a-şi apăra urmaşii de potenţiali prădători, precum orcile şi rechinii, comunicând "mai discret" cu puii lor în primele luni de viaţă ale acestora, conform unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.
Potrivit cercetării publicate în Biology Letters, revistă editată de Royal Society din Londra, atunci când au pui, mamele din această specie pe cale de dispariţie emit semnale sonore cu o intensitate mai scăzută în comparaţie cu cele emise de femelele gestante sau de exemplarele tinere.
''Acest lucru sugerează că balenele utilizează disimularea acustică atunci când puii lor sunt vulnerabili la prădători'', adică în primele trei luni de viaţă, potrivit autorilor studiului.
Observaţiile autorilor sunt în concordanţă cu studiile efectuate asupra balenelor cu cocoaşă şi a balenelor sudice, scrie agerpres.ro.
''Semnalele de amplitudine mai mică ar putea minimiza riscul de detectare (de către prădători), permiţând în acelaşi timp comunicarea între mamă şi pui'', au explicat oamenii de ştiinţă.
Semnalele mai slabe pot fi detectate pe o rază de aproximativ 100 de metri faţă de 1 kilometru în cazul semnalelor mai puternice, emise în mod normal.
Cu o populaţie totală de circa 500 de exemplare, balenele nordice sunt vieţuitoare aflate pe cale de dispariţie.
Potrivit cercetării publicate în Biology Letters, revistă editată de Royal Society din Londra, atunci când au pui, mamele din această specie pe cale de dispariţie emit semnale sonore cu o intensitate mai scăzută în comparaţie cu cele emise de femelele gestante sau de exemplarele tinere.
''Acest lucru sugerează că balenele utilizează disimularea acustică atunci când puii lor sunt vulnerabili la prădători'', adică în primele trei luni de viaţă, potrivit autorilor studiului.
Observaţiile autorilor sunt în concordanţă cu studiile efectuate asupra balenelor cu cocoaşă şi a balenelor sudice, scrie agerpres.ro.
''Semnalele de amplitudine mai mică ar putea minimiza riscul de detectare (de către prădători), permiţând în acelaşi timp comunicarea între mamă şi pui'', au explicat oamenii de ştiinţă.
Semnalele mai slabe pot fi detectate pe o rază de aproximativ 100 de metri faţă de 1 kilometru în cazul semnalelor mai puternice, emise în mod normal.
Cu o populaţie totală de circa 500 de exemplare, balenele nordice sunt vieţuitoare aflate pe cale de dispariţie.