STUDIU: Coralii din Marea Barieră care au supravieţuit fenomenului albirii au devenit mai rezistenţi
FOTO: reuters
Coralii din Marea Barieră australiană care au supravieţuit fenomenului de albire determinat de creşterea temperaturii apelor mării s-au dovedit mai rezistenţi la un episod ulterior de căldură, au anunţat cercetătorii, care văd în acest fenomen un semnal ''pozitiv'' pentru ecosistemul ameninţat.
Înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră ocupă circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastei nord-estice a Australiei şi reprezintă cel mai vast ansamblu de corali din lume. Acest ecosistem a fost afectat de două episoade de albire, în 2016 şi 2017, fenomen fără precedent în lumea coralilor.
Suprafeţe extinse au dispărut sau au fost deteriorate, cel mai afectaţi fiind coralii cu structură ramificată.
Albirea este cauzată de creşterea temperaturilor apelor, fenomen urmat de expulzarea algelor simbiotice, care le oferă coralilor culoare şi nutrienţi.
Profesorul Terry Hugues, cercetător la Universitatea James Cook, care conduce de multă vreme cercetări despre albirea coralilor, a publicat un nou studiu în revista Nature Climate Change care demonstrează că reacţia recifului a fost diferită de la un an la altul.
"Am fost uimiţi să constatăm o albire de mai mică intensitate în 2017, deşi temperaturile au fost mai mari decât în anul precedent", a declarat pentru AFP profesorul Hugues.
Partea nordică a recifului, afectată cel mai grav în 2016, a fost deteriorată mai puţin în vara lui 2017, deşi anumite regiuni ale recifului au fost supuse aceluiaşi nivel de stres în decursul celor două veri.
În centrul recifului, nivelul de albire a fost acelaşi pe durata celor doi ani, deşi expunerea la căldură a fost mai mare în 2017, au explicat cercetătorii.
În regiunea sudică a Marii Bariere, cel mai puţin afectată, coralii care au suferit o albire uşoară în 2016 nu au mai fost afectaţi anul următor, scrie Agerpres.ro.
"Acest lucru ne-a surprins întrucât, dacă reciful meridional s-au comportat în cel de-al doilea an similar cu primul an, ar fi trebui să constatăm albirea a 20-30% dintre aceştia, ceea ce nu a fost cazul", a urmat cercetătorul.
"Am putea spune că experienţa din primul an i-a călit, astfel încât s-au aclimatizat la niveluri moderate de expunere la căldură pe perioada celui de-al doilea an... Este aspectul pozitiv al lucrurilor".
Este prea devreme pentru a spune dacă ecosistemul va suporta, la începutul lui 2019, un nou episod, chiar dacă Queensland a fost afectat în primăvară de un val de căldură, a adăugat cercetătorul.
Studii precedente au demonstrat că sectoare întregi de recife coraliene riscă să dispară dacă temperaturile medii de suprafaţă vor creşte cu două grade Celsius peste nivelul preindustrial.
Coralii nu reprezintă decât 0,2% din suprafaţa oceanelor, dar adăpostesc circa 30% dintre speciile marine cunoscute, oferind refugiu împotriva prădătorilor sau constituind o sursă de hrană pentru acestea.
Înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră ocupă circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastei nord-estice a Australiei şi reprezintă cel mai vast ansamblu de corali din lume. Acest ecosistem a fost afectat de două episoade de albire, în 2016 şi 2017, fenomen fără precedent în lumea coralilor.
Suprafeţe extinse au dispărut sau au fost deteriorate, cel mai afectaţi fiind coralii cu structură ramificată.
Albirea este cauzată de creşterea temperaturilor apelor, fenomen urmat de expulzarea algelor simbiotice, care le oferă coralilor culoare şi nutrienţi.
Profesorul Terry Hugues, cercetător la Universitatea James Cook, care conduce de multă vreme cercetări despre albirea coralilor, a publicat un nou studiu în revista Nature Climate Change care demonstrează că reacţia recifului a fost diferită de la un an la altul.
"Am fost uimiţi să constatăm o albire de mai mică intensitate în 2017, deşi temperaturile au fost mai mari decât în anul precedent", a declarat pentru AFP profesorul Hugues.
Partea nordică a recifului, afectată cel mai grav în 2016, a fost deteriorată mai puţin în vara lui 2017, deşi anumite regiuni ale recifului au fost supuse aceluiaşi nivel de stres în decursul celor două veri.
În centrul recifului, nivelul de albire a fost acelaşi pe durata celor doi ani, deşi expunerea la căldură a fost mai mare în 2017, au explicat cercetătorii.
În regiunea sudică a Marii Bariere, cel mai puţin afectată, coralii care au suferit o albire uşoară în 2016 nu au mai fost afectaţi anul următor, scrie Agerpres.ro.
"Acest lucru ne-a surprins întrucât, dacă reciful meridional s-au comportat în cel de-al doilea an similar cu primul an, ar fi trebui să constatăm albirea a 20-30% dintre aceştia, ceea ce nu a fost cazul", a urmat cercetătorul.
"Am putea spune că experienţa din primul an i-a călit, astfel încât s-au aclimatizat la niveluri moderate de expunere la căldură pe perioada celui de-al doilea an... Este aspectul pozitiv al lucrurilor".
Este prea devreme pentru a spune dacă ecosistemul va suporta, la începutul lui 2019, un nou episod, chiar dacă Queensland a fost afectat în primăvară de un val de căldură, a adăugat cercetătorul.
Studii precedente au demonstrat că sectoare întregi de recife coraliene riscă să dispară dacă temperaturile medii de suprafaţă vor creşte cu două grade Celsius peste nivelul preindustrial.
Coralii nu reprezintă decât 0,2% din suprafaţa oceanelor, dar adăpostesc circa 30% dintre speciile marine cunoscute, oferind refugiu împotriva prădătorilor sau constituind o sursă de hrană pentru acestea.