Noul coronavirus s-a răspândit rapid în lume la finalul anului trecut şi se adaptează la gazdele sale umane, sugerează o analiză genetică efectuată pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane care au contractat COVID-19, transmite digi24.ro.

Un studiu efectuat de Institutul de Genetică de la University College London (UCL) a descoperit aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului coronavirus, SARS-CoV-2, care, potrivit oamenilor de ştiinţă, demonstrează că acesta poate evolua pe măsură ce se răspândeşte în rândul oamenilor, scrie Agerpres, preluând Reuters.

Francois Balloux, profesor la UCL şi cosemnatar al studiului, a declarat că rezultatele demonstrează că o mare proporţie a diversităţii genetice la nivel mondial a SARS-CoV-2 este prezentă în toate ţările cele mai afectate. Acest lucru sugerează că virusul a fost transmis pe scară largă în jurul lumii de la începutul acestei epidemii.

"Toate virusurile suferă mutaţii în mod natural. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu există nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai rapid sau mai lent decât era de aşteptat", a explicat Balloux. "Deocamdată nu putem spune dacă SARS-CoV-2 devine mai mult sau mai puţin letal şi contagios", a adăugat specialistul.

Peste 3,68 de milioane de persoane au fost infectate cu noul coronavirus la nivel mondial, iar 256.000 au murit, conform unui bilanţ Reuters.

Infecţiile au fost raportate în peste 210 ţări şi teritorii de la primele cazuri identificate în China, decembrie 2019.

Concluziile echipei de la UCL, publicate miercuri în jurnalul Infection, Genetics and Evolution, confirmă că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, potrivit lui Balloux, înainte de a se răspândi rapid pe tot globul.

Studiul nu a putut confirma punctul de plecare exact al epidemiei.

Echipa condusă de Balloux a analizat genomurile a peste 7.500 de mostre de virus de la pacienţi infectaţi la nivel mondial. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi potrivit cărora virusurile SARS-CoV-2 au un strămoş comun de la sfârşitul anului 2019, sugerând că acesta a fost momentul în care virusul a trecut de la o gazdă animală la om.

Acest lucru înseamnă că este foarte puţin probabil ca virusul care cauzează COVID-19 să fi circulat în rândul oamenilor cu mult timp înainte de a fi detectat pentru prima oară, a spus Balloux.

Un studiu efectuat de cercetători francezi şi publicat la începutul acestei săptămâni a descoperit că un pacient din această ţară a fost diagnosticat cu COVID-19 într-un spital din regiunea Paris la 27 decembrie, cu aproape o lună înainte ca Franţa să confirme primele cazuri.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a afirmat marţi că ''nu este surprinzătoare'' descoperirea în Franţa a unui caz de COVID-19 datând din decembrie, mai devreme decât se credea iniţial că s-ar fi răspândit pe teritoriul acestei ţări, şi a încurajat şi alte ţări să verifice arhivele medicale în căutarea unor cazuri datând de la sfârşitul anului 2019, adăugând că acest lucru va oferi ''o perspectivă nouă şi mai clară'' asupra epidemiei.

Balloux a declarat că cele 198 de mici modificări genetice, sau mutaţii, identificate de studiu, par să se fi produs în mod independent mai mult de o dată. Acestea pot oferi indicii despre modul în care virusul se adaptează şi pot ajuta în cadrul demersurilor de dezvoltare a medicamentelor şi vaccinurilor.

"O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este aceea că un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficiente dacă virusul a suferit mutaţii", a precizat Balloux.

"Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile la mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung", a adăugat cercetătorul.