Un nou studiu arată că nivelul mării ar putea creşte cu până la 238 de centimetri până în anul 2100, fapt care va însemna pierderea a peste 1,7 milioane de kilometri pătraţi de teritoriu.

O lungă perioadă s-a crezut că nivelul mării va creşte, până în anul 2100, mai puţin de un metru. Acum, un nou studiu - realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol - arată că nivelul ar putea creşte de aproximativ două ori, potrivit News.ro.

Acest lucru ar putea duce la strămutarea a sute de milioane de oameni.

Documentul artăta că încălzirea continuă a planetei, fără reducerea majoră a emisiilor, va duce la creşterea apelor cu 52 - 98 de centimetri până în anul 2100.

Mulţi experţi sunt de părere că această estimare este una conservatoare.

Cercetătorii care se ocupă de zonele îngheţate sunt îngrijoraţi şi de faptul că modelele folosite în prezent pentru a prezice influenţa pe care o au banchizele asupra nivelului mării nu captează toate incertitudinile legat de modul în care se topesc.

Unii dintre oamenii de ştiinţă din domeniu au făcut un studiu structurat, în care ei fac predicţii bazate pe cunoştinţele pe care le au legat de ce se întâmplă în Groenlanda, în estul şi vestul Antacticii.

În viziunea experţilor, dacă emisiile continuă să aibă aceeaşi traiectorie, nivelul mării ar putea creşte cu 62 - 238 de centimetri până în 2100. Temperatura globală va creşte cu până la 5 grade Celsius.

Raportul IPCC din 2013 considera că este „posibil” să se întâmple acest lucru, ceea ce, în termeni ştiinţifici, înseamnă o probabilitate de 17 - 83%.

Noul studiu estimează la un nivel mai larg, de 5 - 95%.

Pentru creşterea temperaturii cu 2C, calota glaciară din Groenlanda va rămâne cel mai mare contribuitor la creşterea nivelului mării. Dacă temperaturile trec de această limită, atunci calota din Antarctica va contribui şi ea.

Potrivit autorilor, acest scenariu ar avea implicaţii majore pentru planetă.

Ei au calculat că lumea va pierde o zonă de pământ de până la 1,79 de milioane de kilometri pătraţi, echivalentul suprafeţei Libiei.

Pierderea de teritoriu va afecta zone agricole, ca delta Nilului, terenuri din Bangladesh, dar şi o ameninţare pentru oraşe ca Londra, New York şi Shanghai.

Autorii studiului subliniază că este încă timp pentru a evita astfel de scenarii, dacă se reduc emisiile drastic.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, scrie digi24.ro