STUDIU: Cum se răspândesc ştirile false şi cât de virale sunt acestea
Cel mai mare studiu din istorie arată cât de ușor se răsândesc știrile false. Rapiditatea cu care se răsândesc știrile false i-a uimit pe cercetătorii de la MIT, care au realizat un studiu consistent, după ce au analizat 130.000 de știri care au fost distribuite în ultimii 12 ani pe rețeaua socială Twitter, scrie libertatea.ro.
Studiul a mai arătat că știrile politice false sunt mai virale decât orice alt fel de știre, iar o altă concluzie a fost că, deși boții contribuie la răspândirea "fake news", oamenii sunt cei care le fac virale, fiindcă le redistribuie des.
Studiul publicat în revista Sciance are scopul de a afla care sunt mecanismele de răspândire a știrilor adevărate și false online, iar cercetătorii de la MIT au ales să analizeze Twitter și modul în care au fost distribuite 126.000 de știri între anii 2006 și 2017.
Aceste subiecte s-au regăsit în mesajele a 3 milioane de utilizator de Twitter, ceea ce face ca studiul să fie cel mai mare din istorie. Pentru a clasifica știrile analizate în adevărate și false, cercetătorii au apelat la șase organizații de verificare a informației, printre acestea fiind Snopes, PolitiFact și FactCheck.org.
Unul dintre autorii sutidiului susține că marea surpriză a fost cât de mare a fost diferența între răspândirea știrilor false și cea a știrilor adevărate.
Sinan Aral declară că, în medie, știrile adevărate au ajuns, în medie, de șase ori mai greu la 1.500 de oameni pe Twitter, în timp ce știrile false au fost distribuite foarte rapid și pe o scară mult mai largă, fiind considerate și mult mai interesante.
Boții software au contribuit și ei la accelerarea fenomenului, însă MIT arată că a ajuns la concluzia că și fără boți, rezoltatele ar fi fost asemănătoare.
Foarte rar o știre adevărată a trecut de 1.000 de retwet-uri, în timp ce 1% dintre știrile false au avut între 1.000 și 100.000 de redistribuiri.
Studiul a enumerat și câțiva factori care contribuie la transmiterea rapidă a știrilor false, iar aici a contat foarte mult și faptul că știrile false sunt inedite. Cu alte cuvinte, acestea pot face utilizatorii să le acceseze.
Realizatorii au dat și câteva exemple de știri din domeniul afacerilor, una fiind adevărată și una falsă.
Știrea adevărată e despre faptul că în 2014, Zara a lansat un model de pijama cu dungi orizontale și o stea aurie, explicând că este un costum de șerif. Pe Tiwtter, oamenii au scris că pijamaua seamănă cu uniformele din lagărele de concentrare naziste și a durat șapte ore până când s-a atins niveulul de 200 de redistribuiri.
Știrea falsă este despre faptul că în 2016, un restaurant ar fi început o campanie cu titlul ”Nici nouă nu ne plac negrii”, ajungând la 200 de redistribuiri în puțin peste patru ore.