Cu toții îi știm pe oamenii aceia puțin cam prea fixați pe regulile gramaticale, dispuși să taxeze pe oricine, oricând, pentru orice greșeală de vorbire sau de scriere, informează playtech.ro.

Nu putem să nu îi apreciem pentru cunoașterea regulilor de scriere și de vorbire, dar nu putem nici să nu admitem că unii dintre ei iau lucrurile puțin cam prea în serios. De pildă, când scrii ceva de la un telefon sau chiar calculator, micile greșeli se strecoară și din cauza unei combinații nefericite între grabă și apropierea literelor. Greșelile de tipul ăsta poartă numele de cod de typos și chiar și cetățenii care stăpânesc toate regulile limbii vorbite știu că nu sunt făcute din incultură. Dacă, totuși, faci parte din categoria celor care simt nevoia să dea un comentariu cu o corectare ori de câte ori cineva din lista lor de Facebook are un typo, știința spune că s-ar putea să fii nesuferit.

E destul de la îndemână această concluzie, pentru că logica ne indică din start că un om amabil va fi mai puțin predispus să fie răutăcios cu un seamăn de-al său, comparativ cu un altul cu tendințe clare de antipatie. Studiul asupra subiectului a fost desfășurat de un grup de cercetători de la Universitatea din Michigan și este primul care arată felul în care personalitatea afectează interpretarea limbajului. A implicat 83 de participanți, cărora li s-a cerut să citească mailurile date ca răspuns pentru un anunț de căutare a unei persoane pentru împărțirea unui apartament. Unele aveau greșeli minore, de tipul ”teh” în loc de ”the” sau mixuri gramaticale, de tipul too/to sau its/it’s.

Subiecților li s-a cerut să evalueze persoana care a scris e-mailul, stabilind cât de bună ar fi în calitate de colegă de apartament. Apoi, li s-a cerut și să explice cât de deranjante li s-au părut greșelile strecurate. În cele din urmă, toți subiecții au fost supuși unui test de personalitate care stabilește unde se situează cineva pe scara deschiderii, amabilității și altor trăsături din aceeași gamă. Așa cum era de așteptat, toată lumea a dat un punctaj mai mic aplicanților cu greșeli în mailuri. Totuși, s-au remarcat câteva particularități.

De exemplu, persoanele extrovertite au fost mai dispuse să treacă peste erori, în timp ce introvertitele au avut tendința de a le judeca mai aspru. Oamenii cu personalități mai puțin plăcute au avut tendința, de asemenea, de a fi mai aspre în taxarea greșelilor. În mod surprinzător, tendințele de nevroză nu au marcat prea tare interpretarea acestor greșeli. Studiul poate fi parcurs intregral în PLOS One.