STUDIU: Delfinii formează prietenii de durată, însă evită alte grupuri de semeni
foto: animalici.ro
Delfinii formează ''prietenii de durată'' şi se organizează în cete, însă ocolesc alte grupuri de semeni, conform unui studiu, scrie agerpres.ro.
O echipă internaţională de cercetători, condusă de Universitatea St Andrews din Scoţia, a studiat timp de peste 16 ani comportamentul delfinilor cu bot gros din Golful Trieste din nordul Mării Adriatice.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că ''reţeaua socială'' a fiecărui delfin era formată din cete mixte, printre care se numărau două grupuri principale, care se bucurau de ''statut de membru stabil'' şi se baza pe ''prietenii de durată''.
În ambele grupuri existau ''membri de bază'' cu legături suplimentare, în timp ce delfinii din unul dintre grupuri formau uneori facţiuni mai mici.
Ei erau conectaţi prin intermediul mai multor delfini care acţionau ca ''brokeri sociali'', prevenind ''izolarea completă a grupului'', au notat cercetătorii.
Exemplarele din al treilea grup mai mic, aşa-numiţii ''liber profesionişti'', aveau legături mult mai slabe.
Grupurile rivale aveau tendinţa de a se evita, însă utilizau în comun anumite zone, dar în momente diferite.
''Am fost destul de surprinşi de acest lucru. Segregarea în zone diferite ale mării nu este un lucru ieşit din comun, însă este neobişnuit ca aceştia să se adune în anumite momente ale zilei. Uneori, poate fi observat un grup social dimineaţa şi apoi acelaşi grup este văzut în aceaşi zonă după-amiaza târziu'', a declarat Tilen Genov de la Unitatea pentru studiul mamiferelor marine (SMRU) a Universităţii St Andrews.
Totodată, oamenii de ştiinţă sugerează că anumite constrângeri ecologice, precum disponibilitatea prăzii, ar putea explica includerea delfinilor ce par a fi mai în vârstă.
''Distribuţia spaţio-temporală variabilă a prăzii ar putea favoriza conectarea la reţeaua'' socială, se arată în studiul publicat în jurnalul Marine Biology. ''În grupurile A şi B erau indivizi care păreau 'mai vârstnici' după înfăţişare. Aceste animale ar putea avea cunoştinţe dobândite într-un interval mai lung de timp necesare pentru a face faţă unor asemenea provocări, ei jucând astfel un rol-cheie în comunitatea din care fac parte'', se explică în studiu.
O echipă internaţională de cercetători, condusă de Universitatea St Andrews din Scoţia, a studiat timp de peste 16 ani comportamentul delfinilor cu bot gros din Golful Trieste din nordul Mării Adriatice.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că ''reţeaua socială'' a fiecărui delfin era formată din cete mixte, printre care se numărau două grupuri principale, care se bucurau de ''statut de membru stabil'' şi se baza pe ''prietenii de durată''.
În ambele grupuri existau ''membri de bază'' cu legături suplimentare, în timp ce delfinii din unul dintre grupuri formau uneori facţiuni mai mici.
Ei erau conectaţi prin intermediul mai multor delfini care acţionau ca ''brokeri sociali'', prevenind ''izolarea completă a grupului'', au notat cercetătorii.
Exemplarele din al treilea grup mai mic, aşa-numiţii ''liber profesionişti'', aveau legături mult mai slabe.
Grupurile rivale aveau tendinţa de a se evita, însă utilizau în comun anumite zone, dar în momente diferite.
''Am fost destul de surprinşi de acest lucru. Segregarea în zone diferite ale mării nu este un lucru ieşit din comun, însă este neobişnuit ca aceştia să se adune în anumite momente ale zilei. Uneori, poate fi observat un grup social dimineaţa şi apoi acelaşi grup este văzut în aceaşi zonă după-amiaza târziu'', a declarat Tilen Genov de la Unitatea pentru studiul mamiferelor marine (SMRU) a Universităţii St Andrews.
Totodată, oamenii de ştiinţă sugerează că anumite constrângeri ecologice, precum disponibilitatea prăzii, ar putea explica includerea delfinilor ce par a fi mai în vârstă.
''Distribuţia spaţio-temporală variabilă a prăzii ar putea favoriza conectarea la reţeaua'' socială, se arată în studiul publicat în jurnalul Marine Biology. ''În grupurile A şi B erau indivizi care păreau 'mai vârstnici' după înfăţişare. Aceste animale ar putea avea cunoştinţe dobândite într-un interval mai lung de timp necesare pentru a face faţă unor asemenea provocări, ei jucând astfel un rol-cheie în comunitatea din care fac parte'', se explică în studiu.
- STUDIU: Genele influenţează gradul de activitate fizică
- Descoperire incredibilă! Cercetătorii au identificat 14 arii genetice, dintre care şapte până acum necunoscute
- STUDIU: Omenirea va anula în doar două secole aproximativ 3 milioane de ani de răcire a climei
- STUDIU: NASA a confirmat că inelele lui Saturn dispar în ritm rapid din cauza câmpului magnetic al planetei