Deși măsurile de distanțare socială ne ajută să ținem epidemia de coronavirus sub control, există și un preț pe care trebuie să-l plătim, inclusiv mental. Este concluzia cercetătorilor de la mai multe universități britanice, care au studiat efectele carantinei pe un eșantion de 27 de persoane și au constatat că sentimentul principal resimțit de subiecți este acela de ”pierdere”. 

E imposibil să stai închis în casă săptămâni la rând și să nu resimți vreun efect mental. Fie că e anxietate, stres, dor de cei dragi sau pur și simplu plictiseală, cu toții resimțim efectele acestei carantine într-un fel sau altul. Este însă vorba de efecte superficiale sau ne putem aștepta la consecințe mai serioase? Conform unui nou studiu, efectele sunt destul de serioase. Ne putem aștepta ca pe termen lung, să avem de-a face cu o rată mai mare de anxietate și chiar depresie în rândul populației.

Cercetători de la mai multe universități britanice au studiat efectele carantinei pe un eșantion de 27 de oameni, pe care i-au împărțit în 5 focus-grupuri. Trebuie spus din start că e un eșantion mic, care ar putea să nu fie reprezentativ pentru populația generală, şi că ar putea fi și diferențe culturale și psihologice între publicul britanic și cel român (deși e foarte posibil ca românii să resimtă mai tare efectele carantinei, având în vedere că restricțiile au fost mult mai dure decât în Marea Britanie).  Este însă unul dintre primele studii care au monitorizat pe termen mai lung evoluția psihologică a participanților la studiu.

Sentimentul principal, resimțit de toți participanții, este cel al pierderii: pierderea libertății, pierderea siguranței financiare, pierderea interacțiunilor sociale, pierderea localurilor preferate. Aceste sentimente au fost comune pentru toți participanții. Apoi însă cercetătorii britanici au văzut că au apărut două grupuri.

Unul dintre grupuri plănuiește să mențină, pe cât posibil, măsurile de distanțare socială (cel puțin într-o oarecare măsură). Celălalt grup, însă, plănuiește să recupereze timpul pierdut și să interacționeze cu cei dragi la fel ca înainte de carantină. Acest lucru trebuie luat, de asemenea, în seamă de autorități în vederea plănuirii relaxării carantinei.

E necesar un răspuns rapid pentru a reduce impactul acestor probleme mentale, avertizează cercetătorii. Altfel, ar putea fi probleme pe termen lung în rândul populației. E necesar și să menționăm că susținerea populației pentru măsurile de carantină (inițial foarte mare) scade în timp, pe măsură ce presiunea mentală și financiară crește. 

Lupta noastră cu coronavirusul e un maraton, nu un sprint, și abia a început. Nu e nici recomandat și nici măcar realist să trecem prin această cursă fără să luăm în considerare sănătatea mintală a oamenilor, scrie libertatea.ro.