STUDIU: Energiile regenerabile pot înlocui cărbunele în Europa Centrală şi de Est
publika.md
Energiile regenerabile au un potenţial enorm şi sunt avantajoase din punct de vedere economic în ţările din Europa Centrală şi de Est, cum este Polonia, ţară care depinde încă foarte mult de cărbune, arată un raport publicat luni de un grup de experţi de la BloombergNEF, transmite agerpres.ro.
"Energiile regenerabile reprezintă cea mai ieftină sursă de producţie a electricităţii în masă pentru Polonia, Cehia, România şi Bulgaria", susţin experţii în acest studiu consacrat ţărilor unde cărbunele este încă foarte prezent în mixul energetic, în pofida efectelor nefaste precum emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea aerului.
În schimb, studiul nu include Germania, un mare poluator care vrea să renunţe la cărbune până în 2038.
"Noile proiecte regenerabile sunt pe cale să devină competitive în raport cu costurile marginale ale centralelor pe cărbune şi gaze naturale", susţin experţii de la BloombergNEF.
Urmând politica celor mai mici costuri, până în 2030, aceste ţări ar putea ajunge la o cotă de 47% pentru regenerabile în producţia de electricitate, faţă de doar 31% în planurile lor naţionale actuale în materie de energie şi climă. Astfel, ţările din Europa Centrală şi de Est ar putea să pună în funcţiune peste 50 de gigavaţi de noi capacităţi, dintre care 25 de Gigavaţi în domeniul energiei eoliene şi 29 de Gigavaţi în domeniul energiei fotovoltaice.
Aceasta ar însemna o accelerare semnificativă comparativ cu tendinţa actuală, excepţie făcând Polonia unde proiectele în domeniul regenerabilelor au fost accelerate în ultimii doi ani.
Potrivit experţilor de la BloombergNEF, aceasta ar însemna oportunităţi de investiţii în valoare de aproximativ 54 miliarde de euro, cu perspective a 45.000 de locuri de muncă asociate, care ar fi binevenite în aceste timpuri de relansare economică post Covid-19.
Acest elan al energiilor regenerabile ar permite, pe o perioadă de zece ani, o scădere de 50% a emisiilor de CO2 în sectorul producţiei de electricitate din cele patru ţări din CEE, adică 114 milioane de tone. Această ar reprezenta o contribuţie importantă, de 6%, la obiectivele de reducere a emisiilor poluante ale Uniunii Europene.
Însă pentru ca aceste schimbări să se materializeze, ar fi nevoie de un susţinere publică în favoarea energiei eoliene şi fotovoltaice, care oferă o anumită stabilitate şi permite depăşirea eventualelor reticenţe ale anumitor riverani. Va fi nevoie de asemenea ca preţul cărbunelui să nu scadă în Europa, adaugă raportul.
"Energiile regenerabile reprezintă cea mai ieftină sursă de producţie a electricităţii în masă pentru Polonia, Cehia, România şi Bulgaria", susţin experţii în acest studiu consacrat ţărilor unde cărbunele este încă foarte prezent în mixul energetic, în pofida efectelor nefaste precum emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea aerului.
În schimb, studiul nu include Germania, un mare poluator care vrea să renunţe la cărbune până în 2038.
"Noile proiecte regenerabile sunt pe cale să devină competitive în raport cu costurile marginale ale centralelor pe cărbune şi gaze naturale", susţin experţii de la BloombergNEF.
Urmând politica celor mai mici costuri, până în 2030, aceste ţări ar putea ajunge la o cotă de 47% pentru regenerabile în producţia de electricitate, faţă de doar 31% în planurile lor naţionale actuale în materie de energie şi climă. Astfel, ţările din Europa Centrală şi de Est ar putea să pună în funcţiune peste 50 de gigavaţi de noi capacităţi, dintre care 25 de Gigavaţi în domeniul energiei eoliene şi 29 de Gigavaţi în domeniul energiei fotovoltaice.
Aceasta ar însemna o accelerare semnificativă comparativ cu tendinţa actuală, excepţie făcând Polonia unde proiectele în domeniul regenerabilelor au fost accelerate în ultimii doi ani.
Potrivit experţilor de la BloombergNEF, aceasta ar însemna oportunităţi de investiţii în valoare de aproximativ 54 miliarde de euro, cu perspective a 45.000 de locuri de muncă asociate, care ar fi binevenite în aceste timpuri de relansare economică post Covid-19.
Acest elan al energiilor regenerabile ar permite, pe o perioadă de zece ani, o scădere de 50% a emisiilor de CO2 în sectorul producţiei de electricitate din cele patru ţări din CEE, adică 114 milioane de tone. Această ar reprezenta o contribuţie importantă, de 6%, la obiectivele de reducere a emisiilor poluante ale Uniunii Europene.
Însă pentru ca aceste schimbări să se materializeze, ar fi nevoie de un susţinere publică în favoarea energiei eoliene şi fotovoltaice, care oferă o anumită stabilitate şi permite depăşirea eventualelor reticenţe ale anumitor riverani. Va fi nevoie de asemenea ca preţul cărbunelui să nu scadă în Europa, adaugă raportul.