Studiu: În Noua Guinee, bărbaţii obişnuiau să fabrice pumnale din oase umane
FOTO: agerpres.ro
În Noua Guinee, bărbaţii fabricau arme din femurul taţilor sau "al unui alt membru al comunităţii, extrem de respectat", susţine un studiu publicat miercuri în Royal Society Open Science, scrie agerpres.ro.
Pumnalele au fost folosite până în secolul XX pentru a lovi adversarul "într-o luptă corp la corp", pentru a omori victimele rănite şi pentru a imobiliza prizonierii în vederea banchetului canibal.
Aceste arme lungi şi ascuţite erau decorate cu măiestrie cu desene abstracte şi figurative, pentru a trezi un sentiment de respect şi de admiraţie.
În cazul celor mai prestigioase pumnale, cele realizate din oasele umane, războinicul putea revendica puterile celui al cărui os a fost folosit la fabricarea lor, explică studiul.
Aceste ultime arme, rare şi preţioase, se bucurau de o atenţie deosebită în timpul fabricării, pentru a rezista mai multor lupte.
Pumnalele nu serveau doar pentru perforarea arterelor victimei, ci şi pentru a pune presiune, şi a-i rupe acesteia gâtul, se explică în studiu.
Alte pumnale, realizate din oase de cazuar (păsări mari, alergătoare, care nu pot zbura, din ordinul Struthioniformes, care populează în Australia, n.red.), nu sunt fabricate la fel de atent. Cercetătorii au arătat că deşi oasele de cazuar sunt la fel de rezistente precum cele umane, acestora le lipseşte dimensiunea simbolică.
Pentru a evita ca pumnalele realizate din oase umane să nu se rupă în timpul luptei, bărbaţii le-au dat acestora o formă uşor diferită, cu o curbură mai mare decât în cazul celor realizate din oase de cazuar, explică coautorul studiului, Nathaniel J. Dominy, de la Dartmouth College din Statele Unite.
Pumnalele au fost folosite până în secolul XX pentru a lovi adversarul "într-o luptă corp la corp", pentru a omori victimele rănite şi pentru a imobiliza prizonierii în vederea banchetului canibal.
Aceste arme lungi şi ascuţite erau decorate cu măiestrie cu desene abstracte şi figurative, pentru a trezi un sentiment de respect şi de admiraţie.
În cazul celor mai prestigioase pumnale, cele realizate din oasele umane, războinicul putea revendica puterile celui al cărui os a fost folosit la fabricarea lor, explică studiul.
Aceste ultime arme, rare şi preţioase, se bucurau de o atenţie deosebită în timpul fabricării, pentru a rezista mai multor lupte.
Pumnalele nu serveau doar pentru perforarea arterelor victimei, ci şi pentru a pune presiune, şi a-i rupe acesteia gâtul, se explică în studiu.
Alte pumnale, realizate din oase de cazuar (păsări mari, alergătoare, care nu pot zbura, din ordinul Struthioniformes, care populează în Australia, n.red.), nu sunt fabricate la fel de atent. Cercetătorii au arătat că deşi oasele de cazuar sunt la fel de rezistente precum cele umane, acestora le lipseşte dimensiunea simbolică.
Pentru a evita ca pumnalele realizate din oase umane să nu se rupă în timpul luptei, bărbaţii le-au dat acestora o formă uşor diferită, cu o curbură mai mare decât în cazul celor realizate din oase de cazuar, explică coautorul studiului, Nathaniel J. Dominy, de la Dartmouth College din Statele Unite.