Moldova riscă să rămână fără sate. Numărul tot mai mic de naşteri și rata înaltă a migrației duc la îmbătrânirea populației din localitățile rurale și depopularea lor. Această stare de lucruri este confirmată de un raport realizat de Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare. 

Studiul arată că cetăţenii apţi de muncă nu sunt atraşi de viaţa de la sat. În ultimii 10 ani, numărul tinerilor din mediul rural s-a micșorat cu opt la sută și constituie doar o pătrime din populaţia de la ţară.

Potrivit studiului, din cei aproximativ 136 de mii de tineri care au migrat, în ultimii ani, peste hotare, în căutarea unui loc de muncă, peste 78 la sută sunt din sate. Statisticile atestă şi o îmbătrânire accentuată a populației rurale, unde fiecare a treia persoană are vârsta de peste 60 de ani. Totodată, aproape 14 la sută dintre vârstnicii de la sate au peste 80 de ani.

Potrivit Biroului Național de Statistică, doar anul trecut, peste 33 de mii de cetăţeni s-au mutat cu traiul la oraş. Peste 90 la sută dintre aceştia s-au stabilit în Chișinău şi au vârste între 20 și 34 de ani.

Principalele cauze care duc la depopularea satelor sunt lipsa locurilor de muncă, infrastructura slab dezvoltată, lipsa școlilor și a serviciilor de utilitate publică.

Publika.md menţionează că moldovenii care trăiesc la ţară sunt dezavantajaţi faţă de cei de la oraş. Puţini au apă centralizată şi canalizare, drumuri asfaltate şi alte utilităţi care le-ar asigura un minim confort. Mai mult, în sate accesul la educaţie şi servicii medicale este foarte limitat. Iar de locuri de muncă bine plătite nici nu poate fi vorba. 

Datele Ministerului Mediului arată că peste 80 la sută dintre locuitorii satelor beau apă ce nu corespunde normelor de calitate. Şi doar un procent are acces la sistem de canalizare. Autorităţile din domeniu spun că problema ar putea fi soluţionată abia în 2028, când, potrivit prognozelor, toate localităţile vor fi conectate la apeduct şi canalizare.

În acelaşi timp, experţii Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate menţionează că, de cele mai multe ori, cetăţenii din mediul rural se internează în spitale doar în cazuri de urgenţă şi nu în mod programat, iar deseori nu sunt informaţi despre intervenţiile medicale la care sunt supuşi şi riscurile acestora.

Tinerii nu-şi văd viitorul în sate şi din cauza accesului limitat al copiilor la educaţie. Potrivit datelor UNICEF, anul trecut, în peste 250 de localităţi rurale din Moldova nu existau grădiniţe. Cea mai critică situaţie la acest capitol este în raioanele Soroca, Făleşti, Sângerei şi Orhei.